• Sergiu Dema

Conectarea Jimboliei la calea ferată și locomotiva care scuipă foc

Prima variantă a planului prevedea ca traseul Szeged-Timișoara să cuprindă localitățile Sânnicolau Mare și Comloșu Mare, iar nu Jimbolia, tronsonul urmând să se concretizeze prin intermediu K. K. Priv. Österreichischen Staats-Eisenbahn-Gesellschaft. Contele Johann Csekonics și comunitatea locală au militat pentru includerea Jimboliei în traseul liniei. S-a intervenit diplomatic la Viena și s-a propus oferirea gratuită a terenului necesar căii ferate, așadar s-a făcut lobby pentru modificarea variantei inițiale. (1)


De altfel, contele Johann Csekonics a reușit să transforme domeniul nobiliar care își avea capitala la Jimbolia într-un complex agronomic modern. Cu siguranță că acest lucru ar fi fost cu anevoie de îndeplinit dacă localitatea nu ar fi fost conectată la rețeaua feroviară. (2)


Martin Kurzhals scrie într-o monografie a localității Comloșu Mare despre cum ruta feroviară de la Szeged la Timișoara a fost modificată in extremis la cererea contelui Csekonics. Iată câteva informații referitoare la acest subiect: Johann Nako era conservator și respingea orice inovație. Traseul căii ferate Szeged-Timișoara era planificat să treacă prin Comloș. Ruta era deja măsurată, dar consilierul juridic comun al moșiilor Comloș și Jimbolia i-a descris în culori sumbre contelui Nako pagubele și pericolele pe care le-ar putea aduce traversarea terenurilor sale de către calea ferată și locomotiva care scuipă foc. (1)


Apariția acestei linii de cale ferată a permis dezvoltarea industriei, dar și a agriculturii. De fapt, se prea poate ca agricultura să fi reprezentat unul dintre motivele bine întemeiate pentru dezvoltarea transportului feroviar în Banat. De exemplu, fermierii jimbolieni erau nevoiți să își transporte mărfurile la Periam folosind căruțe. De acolo acestea erau trimise mai departe pe Mureș. Acest proces se făcea cu anevoie având în vedere că apăreau diferiți intermediari sau speculanți. Totodată, de-a lungul distanței de la Jimbolia la Periam existau șanse ca atelajul încărcat cu bunuri să fie prădat de hoți sau haiduci. (3)



Bibliografie:


(1) Eisenbahnverkehr; Heimatbuch des Heidestädtchens Hatzfeld im Banat Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld,1991, p. 641, P. Jung, A. P. Petri;

(2) Prestigiu, avuţie, influenţă. Istoria familiei nobiliare Csekonics şi a domeniului ei jimbolian; p. 4; Walter Tonţa;

(3) Ohne Eisenbahn keine Entwicklung (I); Hatzfelder Heideblatt; Neue Banater Zeitung, 10.04.1974, p. 5; Hans Bräuner;



Vechea gară din Jimbolia marcată pe registrul parcelar din 1898 (Indóház).
Vechea gară din Jimbolia marcată pe registrul parcelar din 1898 (Indóház).

34 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate