• Sergiu Dema

De la Viena la Constantinopol prin Jimbolia? Un vis ce-a fost realitate!

Actualizată în: 21 nov.

Dezvoltarea Jimboliei a stat, la mijlocul secolului al XIX-lea, în mod indubitabil, și sub semnul conectării localității la rețeaua națională de cale ferată. A se nota că în 1857, când are loc momentul amintit aici, localitatea nu se afla în România, ci în Imperiul Austriac.


Deși imediat după inaugurarea tronsonului Szeged-Jimbolia-Timișoara, acțiune petrecută în 15 noiembrie 1857, trenurile circulau cu viteză mică, în doar câțiva ani lucrurile au luat o turnură importantă. La început, distanța de la Timișoara la Viena se parcurgea în 35 de ore (1), iar de la Timișoara la Szeged în mai bine de 5 ore (3). Aceste date nu cuprind nimic spectaculos.


Totuși, un mers al trenurilor valabil începând cu 31 martie 1862 arată că Jimbolia se afla pe o rută directă între Viena și Constantinopol, așezare cunoscută în prezent cu numele de Istanbul. Informația devine și mai importantă atunci când face referire la viteza de circulație. De data aceasta, de la Viena la Jimbolia se putea ajunge în 13 ore și 59 de minute, un timp aproape identic cu cel necesar a te deplasa astăzi, în 2022, pe cale feroviară, de la Jimbolia la București. Acest tren rapid pleca de la Viena la ora 14, de la Jimbolia la 3:59 dimineața, de la Timișoara la 4:58 și ajungea la Baziaș la 8:18. De aici călătorii se îmbarcau în vapoare cu destinația Constantinopol. În total, călătoria de la Viena, prin Jimbolia, până la Constantinopol dura 90 de ore și 30 de minute. Bineînțeles, vapoarele navigau pe Dunăre și apoi pe Marea Neagră pentru a ajunge la destinație. (2)


Ba mai mult, anunțul apărut în numărul din 29 martie 1862 al ziarului Die Presse din Viena precizează că prețurile pentru loc și pentru excesul de greutate al bagajelor sunt aceleași ca la trenurile personale.


De-a lungul timpului, prin stația din Jimbolia a trecut decenii întregi Orient Express. Astăzi doar din când în când mai poate fi zărit câte un marfar care să traverseze granița.


Bibliografie:

(1)Eisenbahnverkehr; Heimatbuch des Heidestädtchens Hatzfeld im Banat Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld,1991, p. 641, P. Jung, A. P. Petri;

(2) K. k. priv. österr. Staats-Eisenbahn-Gesellschaft. Eilzüge; Die Presse; Viena, 29.03.1862, an 15, nr. 87, p. 6; Österreichische Nationalbibliothek, https://anno.onb.ac.at/;

(3) K. k. priv. österr. Staatseisehnbahn-Gesellschaft. Kundmachung; Fremden-Blatt; Viena, 15.11.1857, an 11, nr. 263, p. 13; Österreichische Nationalbibliothek, https://anno.onb.ac.at/;



Mersul trenurilor la data de 31 martie 1862
Mersul trenurilor la data de 31 martie 1862

121 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate