Poate că nu ți se pare important subiectul patrimoniului local. Jimbolia merge mai departe chiar dacă o anumită construcție semnificativă nu ar mai exista. Da, dar în ce fel și cu ce costuri? Îți propun un mic exercițiu de imaginație. Gândește-te că celebrul castel Csitó nu ar fi fost dărâmat. Și nici că parcul de 60-70 de hectare al acestuia nu ar fi fost defrișat. Astăzi am fi putut avea în Jimbolia un monument cu o valoare apropiată de cea a castelului Peleș. Ar fi fost interesant, nu-i așa?! Pentru ca prezentul să nu devină și mai întunecat îți propunem un alt gând: cum ar fi Jimbolia fără gară, fără conacul Csekonics, fără parcul central, fără statuia Sfântului Florian, fără zona bălților? Cine garantează că ele vor rămâne încă vreme îndelungată? Așa cum s-au dus altele, se pot duce și acestea. Cine ar fi spus că imensele cuptoare ale fabricii Ceramica nu vor mai fi? Cine ar fi crezut, în urmă cu 30 de ani, că FNC-ul va ajunge în paragină? Iată de ce este necesar să tratăm cu seriozitate subiectul construcțiilor valoroase pe care le mai avem.
Problema a fost ridicată recent la o conferință internațională la care au participat mai mulți specialiști europeni în patrimoniu. Ordinul Arhitecților din România, Europa Nostra și Asociația „Prin Banat” au organizat „Forumul internațional privind centrele istorice: patrimoniul unește oameni și locuri”. Evenimentul s-a desfășurat în 22 aprilie 2023 la Timișoara. În cadrul acestei acțiuni de amploare s-a tratat și despre patrimoniul orașului Jimbolia. Conferința a fost susținută de Gabriela Domokos-Pașcu, conf. dr. arh. la Universitatea Politehnica din Timișoara. Intervenția doamnei Domokos-Pașcu a fost realizată într-un context internațional. De exemplu, alte subiecte referitoare la patrimoniu au fost prezentate de specialiști din Italia, Belgia, Franța, Turcia, Ungaria. Prezența Jimboliei la un eveniment de o asemenea anvergură a fost posibilă datorită implementării Strategiei de dezvoltare locală prin patrimoniu.
Ce este Europa Nostra?
Europa Nostra este cea mai mare rețea europeană dedicată protejării patrimoniului cultural și a patrimoniului natural. Înființată în urmă cu 60 de ani, ea reprezintă vocea tuturor celor ce cred că patrimoniul cultural este vital pentru economie, societate, cultură, mediu înconjurător, bunăstare și pentru viitorul Europei. Organizația intervine pe lângă factorii decizionali pentru a îi determina pe aceștia să înțeleagă și să acționeze în vederea protejării patrimoniului.
Din prezentarea doamnei Domokos-Pașcu reiese că statutul Jimboliei de oraș-pilot în dezvoltarea prin patrimoniu nu este doar onorabil, ci pare a fi deschizător de drumuri, întrucât problema este specifică multor orașe mici și medii din România. Asta pentru că o comunitate sustenabilă utilizează patrimoniul în așa fel încât acesta devine important pentru contextul contemporan.
Care este impactul pe care strategia amintită îl poate avea asupra Jimboliei?
În primul rând, un mare câștig în vederea salvării identității orașului Jimbolia este dat de inventarierea construcțiilor și a elementelor valoroase din punct de vedere patrimonial. Cunoașterea acestora este cu adevărat importantă, însă nu și suficientă. Este nevoie de înțelegerea factorilor istorici care au dus la formarea sau dizolvarea bunurilor patrimoniale, apoi identificarea provocărilor, dar și a uneltelor prin care poate fi protejat patrimoniul. În sfârșit, urmează elaborarea unor obiective și măsuri necesare nu doar salvării identității locale, ci și valorizării ei.
În cazul Jimboliei, la capitolul dedicat documentării situației actuale a patrimoniului local au participat în jur de 80 de studenți și șase profesori universitari din cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara. În urma studiului s-a concluzionat că patrimoniul construit al orașului Jimbolia este substanțial. Cu toate acestea, construcțiile declarate în mod oficial ca valoroase sunt foarte puține. Viitorul nu poate fi văzut printr-un filtru prea optimist, întrucât Planul Urbanistic General cuprinde măsuri insuficiente atât calitativ, cât și cantitativ, ce nu pot susține protejarea patrimoniului.
Ca prim impuls, grupa de specialiști a identificat peste 10 construcții valoroase și două zone cu valoare identitară. Însă cel puțin trei dintre acestea se află într-o stare avansată de degradare. Iar asupra altora, deși au avut loc intervenții, acestea au fost necorespunzătoare. Planul Urbanistic General face referire și la spațiile albastre-verzi din Jimbolia, anume la zonele cu vegetație, la care se adaugă lacurile și canalele. Din păcate, acest document important propune extinderea zonei construite prin suprapunerea, pe alocuri, cu zonele albastre-verzi.
Măsuri care pot transforma Jimbolia într-un exemplu demn de urmat
Prima măsură propusă de doamna Domokos-Pașcu constă în regândirea Planului Urbanistic General. Realizarea unei liste a construcțiilor cu valoare patrimonială și evitarea demolării acestora, precum și a degradării lor. Orice element își demonstrează valoarea într-un anumit context, ceea ce înseamnă că ar trebui ca intervențiile în vecinătatea obiectivelor de patrimoniu să se facă cu atenție. Un alt aspect important este informarea populației, în general, și a proprietarilor, în particular, cu privire la patrimoniul construit.
În momentul de față, în Jimbolia se desfășoară mai multe măsuri de redresare. Este vorba despre informarea populației prin articole postate pe internet, prin realizarea unui parteneriat cu Asociația „Colț de Banat” și cu Școala Gimnazială Jimbolia, în urma căruia tineretul să afle despre valoarea identității locale.
Copiii pot ajuta, însă în viitor. În prezent schimbarea mentalității stă în mâinile tale. Nu lăsa lucrurile la voia întâmplării. Ajută! Și dacă nu ești proprietarul unei construcții valoroase, atunci măcar împărtășește informația aceasta cunoscuților. Orice share și orice like contează!
