Una dintre cele mai importante construcții ale orașului Jimbolia este Conacul Csekonics, în care astăzi funcționează Primăria și Consiliul Local. Acesta este recunoscut ca fiind un monument istoric de clasă B, cu valoare locală. Palatul a aparținut colonelului Iosif Csekonics și probabil că a fost construit imediat după 1800 (1), ceea ce înseamnă că trebuie să fie mai vechi de 200 de ani. A fost realizat în forma literei „U”, dar a suferit o amplă demolare în jurul anilor 1907-1908 (1), în urma unui incendiu. Partea dărâmată se afla pe locul în care astăzi este ciuperca și continua până la prima poartă de acces în parc. În prezent conacul are o arhitectură caracteristică secolului al XIX-lea, cu influențe neoclasice.
Fără Conacul Csekonics Jimbolia ar fi mai săracă
Din moment ce construcția poartă denumirea Csekonics, înseamnă că ea nu a aparținut dintotdeauna statului român. Prin urmare, se cuvine a ne întreba nu doar când, ci și cum acest edificiu a ajuns să fie sediul Primăriei localității Jimbolia. În treacăt fie spus că familia Csekonics a mai avut un castel în Jimbolia, mult mai impunător, ce a fost dărâmat din cauze politice și financiare. Aceleași pricini au amenințat și Conacul Csekonics, ceea ce înseamnă că și el ar fi putut avea aceeași soartă. Ce ar fi fost Jimbolia fără el?! Apelând la mai multe articole aflate în ziare vechi, propunem să urmărim firul unei narațiuni tipic românești, o tergiversare care s-a întins pe durata a 10 ani de zile!
Csekonics își vinde proprietățile de la Jimbolia - 12 martie 1925
„Contele Csekonics își vinde castelul, casele și terenurile rămase în Jimbolia. Unele dintre case au fost deja vândute, dar nu există cumpărători pentru casele mai mari din cauza lipsei de bani. Contele a oferit autorităților locale castelul interior și o parte din parc. O parte din parcul interior a fost donată de conte bisericii și școlii greco-orientale (ortodoxe - n.t). Mobilierul vechi și trăsurile au fost vândute.” (2)
Primăria Jimbolia este interesată să își mute birourile în Conacul Csekonics - 25 martie 1925
„Familia nobiliară Csekonics a hotărât să își vândă castelele și casele rămase după exproprierea terenurilor. [...] Așa-zisul castel interior din Jimbolia este negociat de autoritățile locale, iar dacă achiziția se va realiza, toate birourile publice din Jimbolia vor fi amplasate acolo.” (3)
Lovitură dată tranzacției - Ministrul de Interne nu este de acord cu achiziția - 14 ianuarie 1926
„Prețul de achiziție a fost stabilit la 6.500.000 de lei, pentru care municipalitatea a plătit un avans de o jumătate de milion de lei și a încheiat un contract provizoriu cu contele, solicitând în același timp permisiunea Ministrului de Interne de a încheia un contract final. Răspunsul Ministrului de Interne tocmai a sosit și este RESPINS. Ministrul a refuzat să autorizeze cumpărarea, pe motiv că aceasta nu era necesară și comunitatea nu avea suficienți bani pentru a plăti prețul de achiziție. Municipalitatea din Jimbolia a vrut să vândă trei case, deși prețul acestora ar fi acoperit doar o fracțiune din prețul de achiziție a castelului.” (4)
Și totuși... 17 august 1926
„Primul punct pe ordinea de zi (a ședinței Consiliului Județean - n.t) a fost cumpărarea Castelului Csekonics de la Jimbolia, despre care a vorbit Dr. György Dávid, membru permanent al consiliului de administrație, subliniind că experții estimează că acest castel, care poate fi cumpărat cu 6.250.000 de lei, valorează 12 milioane de lei. [...] Castelul are 62 de camere. [...] Autoritatea locală din Jimbolia dorește să strângă fondurile necesare pentru achiziție prin vânzarea mai multor case ale sale, printre care și a Hotelului Dacia (astăzi Santa Maria - n.t.) [...] Michael Threiss, fabricant de cărămizi din Jimbolia, a luat cuvântul în limba germană și a declarat că achiziția este extrem de benefică pentru municipalitatea din Jimbolia, dar este de dorit ca municipalitatea să nu vândă în primul rând Hotelul Dacia, ci terenul pe care îl deține.” (5)
Poftiți, vă rog, avansul înapoi! - 29 august 1931
„Municipalitatea hotărâse cu ani în urmă să cumpere castelul pentru a găzdui birouri publice și plătise în avans jumătate de milion de lei. Cu toate acestea, Guvernul nu a aprobat achiziția, iar acum Marele Consiliu a decis să intre în negocieri cu moștenitorii Conacului Csekonics pentru a returna avansul.” (6)
Nu sunt bani pentru achiziție! - 15 ianuarie 1934
„În prima ședință comunală a anului acesta s'a adus printre altele și importanta hotărîre a amânării plății pentru cumpărarea Castelului Csekonics. Cum comuna n'a putut obține încă împrumutul de 3.500.000 lei până'n prezent de care are nevoie, a fost nevoită să solicite creditorului, reprezentat prin avocatul dr. Veteranyi din Timișoara amânarea plății până la 1 Aprilie crt. Consiliul comunal motivează amânarea plății pe faptul că n'a fost încă votată legea pentru acordarea împrumuturilor.” (7)
În sfârșit Parlamentul își dă acordul pentru achiziție - 8 iulie 1934
„Parlamentul României a acordat prin lege municipalității din Jimbolia dreptul de a cumpăra Castelul Contelui Csekonics din Jimbolia pentru trei milioane și jumătate de lei [...]. Prin această lege, deceniul de negocieri a luat sfârșit, iar municipalitatea poate acum să cumpere frumosul castel [...]. Castelul se află nelocuit, deoarece membrii familiei contelui nici măcar nu vin în Jimbolia pentru a-l vizita.” (8)
Cumpărăm, dar la preț redus! - 20 septembrie 1935
„După cum știți, în 1926 municipalitatea a decis să cumpere castelul, s-a înțeles cu reprezentanții familiei contelui și a încheiat contractul. Cu toate acestea, ministerul nu a aprobat această tranzacție, iar familia Csekonics a cerut, citând contractul cu municipalitatea, să fie onorat. Au fost inițiate negocieri, în urma cărora familia Csekonics a redus prețul de achiziție [...]. Consiliul local a decis să ceară familiei Csekonics să reducă și mai mult suma [...], Jimbolia nefiind în măsură să plătească un preț de achiziție atât de mare.” (9)
După 10 ani de tergiversări... - 4 decembrie 1935
„Vânzarea Conacului Csekonics este finalizată. Jimbolia a cumpărat fostul castel al contelui Endre Csekonics în 1925. Prețul de achiziție a fost de 6.250.000 de lei, pentru care s-a plătit un avans de 500.000 de lei. Între timp prețul castelului a fost redus de două ori, iar în 1930 prețul de achiziție era de doar 3.500.000 de lei. Dr. Viktor Veterány, consilier juridic al familiei Csekonics, a început negocierile cu administrația comunei, care au dus în cele din urmă la un rezultat. S-a convenit ca comuna să plătească familiei Csekonics 2.800.000 de lei în plus față de depozit, și în rate semestriale egale de 280.000 de lei. Prima tranșă trebuie plătită la 15 decembrie.” (10)
În sfârșit posesie! - 21 decembrie 1935
„În urmă cu câteva zile, comuna Jimbolia a intrat finalmente în posesia castelului contelui Csekonics, din centrul localității. Autoritățile comunei au ordonat restaurarea și renovarea castelului, iar aceste lucrări au început deja. Castelul fusese complet neglijat, astfel încât apa de ploaie se scursese în multe locuri. Comuna Jimbolia își va muta primăria, administrația districtuală, biroul fiscal și alte birouri în castel. [...] Castelul fusese folosit în principal în scopuri rezidențiale în timpul domniei conților Csekonics. Acesta a oferit cazare pentru unii din principalii funcționari și personalului de pe moșia contelui, dar existau și o serie de camere rezervate oaspeților. Soacra contelui Endre Csekonics, contesa Károlyi, care a murit la începutul anilor 1900, a locuit în acest conac.” (11)
Cine va plăti pentru conac? - 22 ianuarie 1936
„Consiliul Local Jimbolia a convocat o ședință a cetățenilor contribuabili ai comunei pentru a decide condițiile de rambursare a prețului de achiziție a conacului contelui Csekonics, în valoare de 2.800.000 de lei. Interesul pentru ședință a fost scăzut și nici măcar jumătate dintre contribuabili nu s-a prezentat pentru a decide asupra importantei probleme. Astfel, în cadrul ședinței a fost adoptată decizia Consiliului Local, iar prețul de cumpărare va fi achitat în rate anuale de 560.000 de lei pe parcursul a cinci ani. Este o povară grea, mai ales pentru meșteșugarii și comercianții din Jimbolia.” (12)
Criterii de valoare ale Conacului Csekonics
Calificative conform normelor metodologice de clasare și inventariere
- criteriul vechimii: medie
- criteriul valorii arhitecturale, artistice și urbanistice: mare
- criteriul frecvenței (raritate și unicitate): medie
- valoare memorial-simbolică: mare
Prezentul articol face parte dintr-o colecție de texte elaborate în cadrul proiectului Strategia de dezvoltare locală prin patrimoniu a orașului Jimbolia. La rândul său, acesta este elaborat de Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) prin Polilinia SRL și Centrul de Cercetare în Urbanism și Arhitectură, cu sprijinul financiar al Agenției pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest (ADR Vest).
Autorii articolului: Ștefana Bădescu și Sergiu Dema. Ștefana Bădescu este arhitect, profesor în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara. Sergiu Dema este directorul Casei de Cultură a Orașului Jimbolia.
Bibliografie:
(1) Tonța, Walter; Prestigiu, avuție, influență. Istoria familiei nobiliare Csekonics și a domeniului ei jimbolian;
(2) Csekonics Gróf eladja zsombolyai birtokát; Temesvári Hírlap, 12 martie 1925, p. 7;
(3) Csekonicsék eladják zsombolyai kastélyukat; Temesvári Hírlap, 25 martie 1925, p. 4;
(4) A belügyminiszter nem engedélyezte Zsombolya községnek a Csekonics - kastély megvételét; Temesvári Hírlap, 15 ianuarie 1926, p. 4;
(5) Temesvári Hírlap, 18 august 1926, p. 2;
(6) Zsombolyai közügyek; Déli Hírlap, 29 august 1931, p. 5;
(7) Jimbolia; Dimineața, 15 ianuarie 1934, p. 10;
(8) Magyar Hírlap, 8 iulie 1934, p. 6;
(9) Temesvári Hírlap, 21 septembrie 1935, p. 7;
(10) A Csekonics - kastély eladása megvalósult; Déli Hírlap, 4 decembrie 1935, p. 6;
(11) Jimbolia község tulajdonába ment át a Csekonics - kastély; Temesvári Hírlap, 21 decembrie 1935, p. 4;
(12) A Csekonics - kastély vételáránál; Déli Hírlap, 22 ianuarie 1936, p. 4;
Traducere: www.deepl.com; Sergiu Dema
Colecție digitală: www.arcanum.com