top of page

Ce trebuie știut despre centrul orașului Jimbolia?

Unii ar putea susține că în Jimbolia străzile sunt structurate în așa fel încât să nu te poți rătăci. Alții, dimpotrivă, vor argumenta că există prea multe similitudini între zone și că, prin urmare, pericolul dezorientării este iminent. Trama stradală a orașului Jimbolia a fost trasată după principii carteziene de administrația habsburgică la jumătatea secolului al XVIII-lea.


Spații urbane Jimbolia; Grafică: Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara
Spații urbane Jimbolia; Grafică: Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara

Spațiile urbane cu cele mai bogate valențe patrimoniale sunt organizate în lungul axului principal al localității pe direcția nord-sud - strada Republicii, pe sectorul cuprins între Calea Timișorii (la nord) și strada Lorena (la sud), precum și la intersecția dintre acesta și vechea cale de acces dinspre Timișoara, reprezentată de strada Tudor Vladimirescu.



Centrul orașului Jimbolia este, de fapt, Piața Sfântul Florian?


În legătură cu intersecția menționată este organizată și piața orașului, dezvoltată în relație cu Biserica „Sfântul Vendelin”, conacul „Csekonics”, în care funcționează astăzi Primăria, respectiv parcul central. În trecut acest spațiu purta denumirea Floriani Tér, tradusă prin Piața Florian. Da, o piață precum cele din Timișoara: Piața Victoriei, Piața Libertății sau Piața Unirii.


Piața Sfântul Florian, Jimbolia, perioada antebelică - carte poștală din colecția Kaba Gábor
Piața Sfântul Florian, Jimbolia, perioada antebelică - carte poștală din colecția Kaba Gábor

Conectarea localității la rețeaua austro-ungară de cale ferată, petrecută în 1857, a declanșat dezvoltarea vadului comercial de pe actuala stradă Republicii. Astăzi - ca de altfel și în trecut - statuia Sfântului Florian este evidențiată ca fiind un fel de axis mundi local - centru de necontestat al orașului Jimbolia.


Și totuși, o sumară cercetare poate releva alte două spații urbane importante, dar cu statut secundar. Aceste pseudocentre se află în jumătatea nordică a așezării. Este vorba despre zona aferentă Bisericii „Sfântul Mihai” și despre spațiul limitrof stației de cale ferată.



Centrul Futokului - al doilea centru al orașului Jimbolia?


Centrul Futokului a fost întotdeauna situat în extrema cartierului, iar nu în mijlocul său. Această curiozitate poate fi lămurită printr-o frugală survolare a istoriei Fabricii Bohn. În vechime, compania de produse ceramice angaja muncitori sezonieri. Mulți veneau din afara Jimboliei și, prin urmare, nu aveau unde să se cazeze, așa că probabil obișnuiau să improvizeze locuințe în apropierea carierei de pământ. În timp s-a creionat o nouă zonă rezidențială, al cărei centru de greutate era în proximitatea fabricii. După 1900 aici au apărut instituții de învățământ, biserica, diferite afaceri, un ștrand cu terenuri pentru fotbal, volei și popice, o sală de spectacole cu o mărime asemănătoare celei de astăzi, din Casa de Cultură.



Zona gării - un pseudocentru contemporan?


Celălalt pseudocentru este situat în zona gării, în fața stației de cale ferată. Spațiul urban la care facem referire este oarecum nou căpătând însemnătate accentuată în jurul anilor 1980, când s-a ridicat complexul de blocuri.


Sucombarea fabricii de produse ceramice, precum și a traficului feroviar internațional sunt două acțiuni care diluează importanța acestor două spații urbane secundare. Este firesc să recunoaștem că nimic nu-i veșnic, dar este la fel de adevărat și faptul că nu trebuie să asistăm nepăsători la prăbușirea propriei comunități. Există oportunități ce nu trebuie ratate. Stefan Bohn a înțeles valoarea pământului și l-a exploatat. János Csekonics a priceput importanța căii ferate și a făcut în așa fel încât Jimbolia să fie inclusă în traseu. E rândul nostru acum. Să ne luminăm înțelegând moștenirea patrimoniului propriu și nu doar să nu-l lăsăm să moară, ci să-l prețuim conform adevăratei sale valori acum, cât încă nu suntem săraci!



Construirea complexului de blocuri din zona gării Jimbolia; Fotografie de Frank Spitz, Fotoclub 82, colecția Oswald Zachari
Construirea complexului de blocuri din zona gării Jimbolia; Fotografie de Frank Spitz, Fotoclub 82, colecția Oswald Zachari

Prezentul articol face parte dintr-o colecție de texte elaborate în cadrul proiectului Strategia de dezvoltare locală prin patrimoniu a orașului Jimbolia. La rândul său, acesta este elaborat de Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) prin Polilinia SRL și Centrul de Cercetare în Urbanism și Arhitectură, cu sprijinul financiar al Agenției pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest (ADR Vest).


Autorii articolului: Ștefana Bădescu și Sergiu Dema. Ștefana Bădescu este arhitect, profesor în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara. Sergiu Dema este directorul Casei de Cultură a Orașului Jimbolia.



712 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate
bottom of page