Jimbolia încă mai are elemente patrimoniale importante care, fiecare în parte, oferă un fragment al identității locului. Astăzi, Liceul Tehnologic Jimbolia funcționează într-o clădire deosebită, inaugurată în 1907. La baza apariției edificiului stă instituția Jesuleum. Istoria înființării acestei organizații se încadrează în mod indubitabil în lista poveștilor de succes ale localității Jimbolia.
Care a fost întâmplarea ce l-a determinat pe preotul Csicsàky să înființeze Jesuleumul?
În 1927 s-au aniversat 25 de ani de la înființarea institutului. Cu această ocazie, Emmerich Csicsàky, întemeietorul Jesuleumului, preot romano-catolic în Jimbolia, erudit, scriitor și poliglot, a oferit anumite informații ziarului Temesvarer Zeitung și a mărturisit că în 1898, în preajma Crăciunului, a fost implicat într-un accident de circulație. Evenimentul nefericit s-a petrecut pe timp de noapte, după o vizită efectuată la Grabaț. Trăsura în care se afla s-a prăbușit, iar preotul s-a lovit la gât. Cu toate acestea, a scăpat nevătămat, motiv pentru care a jurat să mulțumească providenței prin realizarea unui act de binefacere. (1)
Csicsàky a fost filantrop
Acțiunea de a își ajuta aproapele nu îi era necunoscută lui Csicsàky. De exemplu, Anton Leitich, directorul școlii populare din Jimbolia, afirmă: „Zelul său nobil și fervent a creat până acum instituția numită Pâinea Sfântului Anton de Padova, a ridicat altare, a fondat asociații și a căutat să ușureze suferințele bătrânilor și ale celor nevoiași. Acum, raza de lumină a spiritului preotului zelos strălucește din nou și încălzește inimile credincioșilor săi. El construiește un orfelinat din bănuți. Îi va aduna pe orfanii și pe săracii din Jimbolia într-un așezământ pe care îl va dezvolta prin iubire creștină și filantropică [...] În mintea acestui slujitor entuziast și neobosit al Bisericii roiesc un milion de idei. Și binecuvântată este mâna lui; ceea ce face, face în mod strălucit.” (2) Prin înființarea organizației Pâinea Sfântului Anton de Padova, Csicsàky hrănea sute de nevoiași în fiecare săptămână. (3)
Care au fost pașii înființării instituției Jesuleum?
De la gând până la faptă nu a fost cale lungă. În 1899 proiectul de înființare era în plină desfășurare. În acest punct trebuie menționat că Emmerich Csicsàky a reușit să mobilizeze câțiva membri importanți ai comunității locale, o acțiune ce a dus la realizarea unui comitet dedicat coordonării procesului de strângere de fonduri. Acesta era format din József Fóris, solgăbirău-șef, Csávosy Ignác, tot solgăbirău-șef, Antal Leitich, director al școlii populare din Jimbolia, Georg Scherka, director al școlii elementare din Jimbolia și Josef Treiss, primar. În linii mari, comitetul instaura următoarele căi de acțiune: autoritățile locale să faciliteze implementarea măsurilor; familiile din Jimbolia să doneze câte un creițar pe lună pentru fiecare membru al familiei; Consiliul Parohial să desemneze colectori pentru fiecare cartier, care să se ocupe de donațiile individuale și să le depună la Banca pentru Economii. Comitetul avea să se întâlnească trimestrial pentru a realiza bilanțul sumelor donate. (4)
De ce s-a numit instituția Jesuleum?
Firește că denumirea Jesuleum are ca rădăcină numele Jesus, adică Iisus. Cel care a denumit instituția în acest fel a fost Pius Maria Mortara, unul dintre marii misionari romano-catolici de la întretăierea veacurilor. Despre el Csicsàky își amintește: „în acea vreme am avut la parohie un oaspete interesant, care strângea donații pentru ordinul său (n.n. ordinul călugăresc). Renumitul misionar P. Mortara, originar din Bologna și născut din părinți evrei, fiind bolnav în stare terminală a fost botezat în secret de o slujnică creștină. Problema a stârnit mare vâlvă, dar pruncul și-a revenit… iar Papa Pius al IX-lea, informat de cele întâmplate, și l-a însușit ca fin și a lăsat să fie crescut la Vatican. A devenit un om extraordinar, el fiind și nașul Jesuleumului, acest nume provenind de la el…” (1).
Lista donatorilor cuprinde nume impresionante
Bineînțeles că s-au utilizat și alte metode de strângere a fondurilor necesare. De exemplu, jumătate din prețul plătit pentru o carte de rugăciune destinată tinerilor ajungea în contul ridicării Jesuleumului. (5) De asemenea, s-au organizat și concerte cu același scop. (6) Dar cea mai importantă parte a sumei a fost acoperită prin donația unor oameni înstăriți, personalități de talie europeană. În legătură cu acest subiect, Csicsàky a afirmat: „am scris peste 10000 de scrisori în limbile maghiară, germană, italiană, franceză și engleză către Ducele de Norfolk, către Carnegie, Rockefeller ș.a.”. (1) Deși lista donatorilor este lungă, pentru a evidenția dimensiunea europeană a acțiunii pomenim următoarele nume: Prințesa Clémentine de Saxa-Coburg și Gotha, Cardinalul Kopp din Breslau, Arhiducele Joseph August, Contesa Széchenyi, Arhiducesa Maria Valeria, Ducele Robert de Parma, Ducele Johann de Liechtenstein, Contesa Csekonics, Prințesa Margareta de Thurn-Taxis etc. (1)
Au existat persoane care s-au împotrivit proiectului
Deși acțiunea inițiată de Csicsàky a avut un scop nobil, în Jimbolia au existat și persoane care s-au împotrivit proiectului. Probabil că motivele erau diverse. Unii erau de părere că planul dedicat strângerii de fonduri era pueril. Alții erau împotrivă pentru că profilul institutului urma să fie religios. (3) Csicsàky își amintește: „oamenii m-au ironizat: în felul acesta vrea el să ajungă la bun sfârșit?! Dar eu am profitat de orice oportunitate pentru a colecta.” (1).
Deschiderea Jesuleumului în 1902
Chiar dacă planul inițial al Jesuleumului prevedea realizarea lui de-a lungul unui deceniu, după doar trei ani s-a putut achiziționa o casă, în schimbul a 25000 de coroane. (3) Referitor la același subiect Csicsàky amintește următoarele: „Casa Lechner a fost achiziționată, s-au realizat lucrări de adaptare și au fost luate împrumuturi pe care Banca de Economii din Jimbolia le-a oferit fără dobândă. Au fost chemate Surorile Milostive ale Sfintei Cruci. În 1 martie 1902 a bătut pentru prima dată clopotul închinat Sfintei Agnes - orfelinatul Jesuleum, grădinița, școala elementară, școala populară și internatul au fost deschise.” (3) Sfințirea a avut loc în 1 iunie 1902. (7) În această fază incipientă se primeau fete cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani, în timp ce la grădiniță se acceptau atât fete, cât și băieți cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani. Deși se percepea taxă de școlarizare, institutul avea propriul medic, iar tratamentul medical era gratuit. Părinții aveau dreptul să-și viziteze copiii înscriși la internat numai duminica și în zilele de sărbătoare. (8)
Extinderea Jesuleumului în 1907
Succesul instituției a fost răsunător. Pentru că cererea era mare și deoarece așezământul nu corespundea întru totul misiunii, vechea construcție a fost demolată, iar în locul ei s-a ridicat edificiul existent și astăzi. Acțiunea a fost coordonată de stareța Kertész și a costat 200000 de coroane, sumă acoperită prin taxele școlare. Noul Jesuleum a fost sfințit în 5 noiembrie 1907. (7)
Jesuleum - o mândrie a meșteșugăriei jimboliene
Clădirea inaugurată în 1907 a fost realizată de constructorul Johann Keppinger din Jimbolia. Fațada cu elemente art nouveau, lungă de 39 de metri și înaltă de 16, dar și trăinicia lucrării contribuie la statutul Jesuleumului de element important al patrimoniului local. Suprafața la sol era de 4600 de metri pătrați, noua construcție fiind retrasă cu circa 4 metri față de frontul stradal. Era străjuită de un gard din metal cu motive art nouveau și soclu de cărămizi. Încăperile aveau destinație diversă: capelă, dormitoare, cameră de zi, sală de masă, birouri, 15 săli de clasă. Sala de sport, bucătăria și atelierele se aflau într-un alt corp. Încăperile erau prevăzute cu încălzire centralizată, sistem de apă curentă și toalete cu apă.
Prezentul articol face parte dintr-o colecție de texte elaborate în cadrul proiectului Strategia de dezvoltare locală prin patrimoniu a orașului Jimbolia. La rândul său, acesta este elaborat de Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) prin Polilinia SRL și Centrul de Cercetare în Urbanism și Arhitectură, cu sprijinul financiar al Agenției pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest (ADR Vest).
Bibliografie:
Schiff, Bela; Wie die Begeisterung ein mächtige Institut erbaute; Temesvarer Zeitung, 19 iunie 1927, nr. 135, an 76, Timișoara, p. 2;
Breznay, Béla; Religio, Budapesta, 1899, nr. 1, Ed. Nagy Sándor, p. 134;
Árvaház Zsombolyán, Alkotmány, Budapesta, 19 ianuarie 1902, nr. 17, an 7, p. 5;
Alkotmány, Budapesta, 21 septembrie 1899, nr. 227, an 4, p. 6;
Breznay, Béla; Religio, Budapesta, 1899, Prima jumătate a anului, Ed. Nagy Sándor, p. 160;
Ibidem, p. 350;
Jung, Peter; Die Hatzfelder Klosterschule vor der Übergabe; Banater Deutsche Zeitung, Timișoara, 20 iunie 1928, an 10, nr. 135, p. 3;
Breznay, Béla; Jesuleum intézet; Religio, Budapesta, 13 august 1902, nr. 13, an 61, a doua jumătate de an, Ed. Nagy Sándor, p. 6.
Traduceri: DeepL, Google Translate, Marius Moldovan, Detlef Strunk, Michael Vastag, Theophil Soltesz, Sergiu Dema Surse: Wikipedia, DiFMOE, Arcanum
