Orice plimbare pe strada Republicii din Jimbolia pune călătorul în fața unor construcții impunătoare prin dimensiune și arhitectură. Multe dintre ele sunt numite în cărțile poștale de pe la 1900 prin substantivul francez palais. Au parter și etaj, iar în prezent îndeplinesc diferite funcții. Însăși prezența lor definește centrul localității și, prin urmare, sunt imposibil de ratat. Poate doar locuitorul autohton, înglodat în rutină, să le fi uitat frumusețea. Iată câteva dintre ele: Palatul cu lalele sau Banca Transilvania, Palatul Muschong sau biroul de Taxe și impozite, Palatul Szinberger sau Parfumeria, Palatul Manzin, Palatul Paul etc.
Probabil că cel mai vechi palais ce încă există în Jimbolia este cel cunoscut astăzi drept Școala Agricolă sau Școala Profesională. Povestea sa este deopotrivă fascinantă și tumultoasă. Până să ajungă sediul unei instituții de învățământ a îndeplinit preponderent rolul de hotel. Știm că s-a numit Hotel Reif, Titz sau Jemelka, în funcție de cel care a coordonat afacerea.
Cine a fost Franz Jemelka?
Franz Jemelka a fost un om remarcabil în adevăratul sens al cuvântului! A realizat atât de multe - și le-a făcut bine! - încât e dificil a fi descris într-o frază: hotelier renumit, bucătar ce a gătit pentru miniștri, furnizor al curții imperiale, viticultor apreciat și nu în ultimul rând ciclist pionier.
Franz Jemelka - viticultor recunoscut la Expoziția Millennium
Cultivarea viței de vie și producția de vin au fost câteva dintre activitățile principale ale hotelierului. Pasiunea pentru acest domeniu se vădește nu doar prin statutul de membru al Asociației Naționale a Viticultorilor Maghiari (Magyar Szőlősgazdák Országos Egyesületé) (7), ci și prin Certificatul de Recunoaștere obținut pentru calitatea vinului în cadrul Expoziției Millenium, desfășurată în 1896 (12). Podgoria sa nu se afla în zona Banatului, ci la Örkény, în apropiere de Budapesta. Probabil că nu era utilizată doar pentru producerea băuturile alcoolice, ci și pentru comercializarea butașilor, după cum indică un anunț din 1908, ce menționează că de la Franz Jemelka se pot achiziționa soiuri precum Mézesfehér (Goldtraube, Silberweiß), Riesling Italian, Porto, Chasselas alb și roșu. (6) De altfel, într-un articol panegiric este amintit că „vinurile sale excelente aveau un bun renume” (1).
Franz Jemelka - bucătar apreciat de personalități
„Meniul a fost excelent, iar bucătarul extraordinar Jemelka Ferencz a oferit un prânz care și-ar fi găsit locul la orice masă de cel mai înalt rang din lumea aceasta.” (8). Acestea sunt impresiile relatate într-un ziar din 1895 în legătură cu prânzul pe care l-a pregătit Jemelka la Băile Herculane pentru mai mulți miniștri, dar și pentru celebrul scriitor Jókai Mór, romancier tradus și în limba română.
Aprecierea de care s-a bucurat pornind de la abilitățile sale culinare i-a facilitat accesul în domeniul hotelier. În 23 februarie 1889, în Timișoara a avut loc o sesiune de închiriere a mai multor stabilimente din Băile Herculane. Cel mai mare dintre ele, Salonul de cură (Kursalon), a fost închiriat de Franz Jemelka: „Salonul de cură i-a revenit domnului Franz Jemelka, în prezent chiriaș al hotelului Hack din Josefin. Nu am ezita să numim această achiziție una fericită pentru Băile Herculane. Salonul de cură, ca punct central al vieții balneare mondene, necesită un efort deosebit, iar restaurantul, precum și cafeneaua trebuie să fie coordonate fără cusur dacă se dorește mulțumirea publicului internațional și a celui exigent. Domnul Jemelka, el însuși un artist culinar remarcabil, care s-a evidențiat deja în numeroase bucătării celebre din țară și din străinătate, care și-a desfășurat studiile profesionale la Sacher, în Viena, și s-a perfecționat ca bucătar-șef al unui guvernator în Constantinopol, unește în propria-i persoană manierele convingătoare, agerimea și energia necesare conducerii unei afaceri de acest fel.” (13) Hotelul din Josefin la care a renunțat Franz Jemelka s-a numit „zur Krone”, era situat vizavi de actuala Gară de Nord din Timișoara și cuprindea 22 de camere. (14)
Franz Jemelka - decorat de Arhiducele Josef al Austriei
Elogiile ce i s-au adus nu sunt întâmplătoare. Calitatea serviciilor oferite de Jemelka l-a propulsat la un nivel superior. În 1893 ziarul Lupta din București notează următoarele: „Arhiducele Iosef al Austriei, după o ședere de câte-va zile la hotelul Franz Iemelka din Herkulesbad a acordat acestui Hotel, brevetul de furnisor al curței.” (9) Merită amintit aici că arhiducele Josef August (11) al Austriei, prinț al Ungariei și Boemiei, figurează pe lista susținătorilor înființării Jesuleumului, instituția care a făcut posibilă ridicarea edificiului în care funcționează astăzi Liceul Tehnologic Jimbolia.
Deși până în acest moment nu am putut confirma informația și din alte surse, interesant este și faptul că despre Jemelka se spune că a fost decorat și de regele sârbilor: „Ferencz Jemelka, hotelier din Zsombolya, furnizor al arhiducelui Josef, a primit medalia de aur a coroanei din partea regelui sârb.” (10)
Franz Jemelka și hotelul de la Jimbolia
Este important a se sublinia faptul că Hotelul Jemelka era, în jurul anilor 1900, principalul loc în care se desfășurau activitățile culturale ale localității. Pe atunci încă nu erau construite alte săli generoase ca spațiu, precum Casa de Cultură sau sala de spectacole a Fabricii „Bohn”. În concluzie, se poate afirma că acest local, deși o proprietate privată, avea statutul unui hotspot cultural, împărtășit ulterior cu Hotelul Kolling, astăzi Santa Maria.
Acțiunile care s-au petrecut la Hotelul Jemelka sunt diverse. Trebuie amintit în primul rând că aici au poposit personalități ale vremii, precum diferiți deputați sau Karl Hieronymi, Ministru al Comerțului în 1910 ori Tallián Béla, fost Ministru al Agriculturii. (17)
La Hotelul Jemelka s-au organizat, bineînțeles, și nunți. Bunăoară, în 15 octombrie 1907 a avut loc căsătoria dintre Ludwig Procháska, fiul celebrului morar Eduard Procháska, și Teruska Baar, fiica lui Josef Baar, directorul domeniului agricol al familiei nobiliare Csekonics. Firește că au participat și Endre Csekonics, consilier aulic la curtea imperială de la Viena, și Josef von Babics, director al domeniului nobiliar al familiei Csekonics și deputat. (18)
Tot aici au avut loc și evenimente dedicate comunității. De exemplu, în 15 august 1910 s-a desfășurat un banchet organizat de Reuniunea Muzicală a Meșteșugarilor cu ocazia sfințirii steagului reprezentativ. Mama fanionului a fost contesa Csekonics. Sfințirea propriu-zisă a avut loc de la ora 9 în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Vendelin”, iar banchetul începând cu ora 13. De la ora 16 a început în Parcul Elisabeta un moment de divertisment (19). Parcul nu mai există astăzi. A fost situat în zona gării, pe locul în care sunt înălțate astăzi blocurile ce flanchează strada Republicii.
La Hotelul Jemelka s-au organizat și seri muzicale. De exemplu, în cadrul unui eveniment ținut de Clubul Atletic în 7 septembrie 1905 a performat și Aladár Jemelka, fiul de 11 ani al hotelierului Franz Jemelka, student la conservatorul din Trieste, care era văzut drept un copil-minune al interpretării la vioară. (2) Momentul susținut de fiul hotelierului a reprezentat punctul culminant al seratei muzicale în care s-au cântat, printre altele, compoziții ale lui Haydn, Grieg ori Schubert. (3)
Ce altceva a mai fost Franz Jemelka
Evenimentele care s-au petrecut aici sunt multiple. Franz Jemelka a reușit să coordoneze hotelul în mod exemplar. De altfel, personalitatea sa poate fi asemănată cu o flamă care a ars intens, dar rapid. A fost virilist în comitatul Krassó-Szörény, denumit astăzi în limba română Caraș-Severin (4), acționar la Fabrica de gheață artificială înființată la Jimbolia în 1910 (16) și pionier al ciclismului în Banat. Într-un articol apărut în 1888 se menționează: „Hotelierul din Josefin, domnul Franz Jemelka, un excelent biciclist, a pus pariu că va parcurge în 4 zile, tur-retur, ruta dintre Timișoara și Deva, un drum de peste 250 de km.” (5) Din păcate, a murit în 25 octombrie 1911 (1) la doar 55 de ani (20).
În felul acesta s-a închis un capitol major al existenței edificiului cunoscut astăzi ca Școala Agricolă sau Școala Profesională. După Hotelul Jemelka aici a funcționat Hotelul Reif și apoi Titz (21), născându-se noi și noi istorii identitare, acțiune susținută și de prezența instituției Herrenkasino sau de statutul de reședință pentru literatul aromân Apostol Caciuperi (22).
Prezentul articol face parte dintr-o colecție de texte elaborate în cadrul proiectului Strategia de dezvoltare locală prin patrimoniu a orașului Jimbolia. La rândul său, acesta este elaborat de Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) prin Polilinia SRL și Centrul de Cercetare în Urbanism și Arhitectură, cu sprijinul financiar al Agenției pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest (ADR Vest).
Bibliografie:
Franz Jemelka gestorben; Temesvarer Zeitung, Timișoara, 31 octombrie 1911, nr. 249, an 60, p. 5;
Vielversprechender Anfang; Temesvarer Zeitung, Timișoara, 10 iulie 1904, nr. 156, an 53, p. 4;
Konzert in Zsombolya; Temesvarer Zeitung, Timișoara, 12 septembrie 1905, nr. 207, an 54, p. 5;
Virilisten in Südungarn; Temesvarer Zeitung, Timișoara, 26 septembrie 1895, nr. 221, an 44, p. 4;
Auf dem Bicycle nach Déva; Temesvarer Zeitung, Timișoara, 30 octombrie 1888, nr. 250, an 37, p. 3;
Jemelka Ferenczszőlészeténél Örkény, Pest megye; Borászati Lapok, Budapesta, 22 martie 1908, nr. 12, an 40;
AM.Sz.O.E.- nek közgyülése; Borászati Lapok, Budapesta, 31 mai 1903, nr. 22, an 35, p. 1;
Miniszterek az Aldunán; Fővárosi Lapok, 10 iunie 1895, nr. 157, an 32, p. 1;
Știri mărunte, Lupta, București, 12 iunie 1893, nr. 2025, an 10, p.3;
Kitüntetést vendéglős; Magyarország, Budapesta, 10 martie 1898, nr. 69, an 5, p. 9;
Schiff, Bela; Wie die Begeisterung ein mächtige Institut erbaute; Temesvarer Zeitung, 19 iunie 1927, nr. 135, an 76, Timișoara, p. 2;
Dr. Schmidt, Jószef; A kiállítás szervezete és berendezése, p. 316 din cadrul Magyarország közgazdasági és közművelődési állapota ezeréves fennállásakor és az 1896. évi ezredéves kiállítás eredménye 3. kötet (Budapest, 1897) de Matlekovits Sándor;
Herkulesbad; Temesvarer Zeitung, Timișoara, 26 februarie 1889, nr. 48, an 38, p. 3;
Hotel-Verkauf; Temesvarer Zeitung, Timișoara, 28 februarie 1889, nr. 50, an 38, p. 5;
Központi Értesítő; Budapesta, 30 martie 1902, nr. 26, an 27, p. 4;
Központi Értesítő; Budapesta, 23 iunie 1910, nr. 50, an 35, p. 17;
Der Handelminister in Zsombolya; Temesvarer Zeitung, Timișoara, 28 mai 1910, nr. 119, an 59, p. 3;
Hochzeit in der Familie Baar-Procháska; Temesvarer Zeitung, Timișoara, 18 octombrie 1907, nr. 238, an 56, p.4;
Sängerfest in Zsombolya; Temesvarer Zeitung, Timișoara, 14 august 1910, nr. 185, an 59, p. 5;
Gyászrovat; Pesti Napló, Budapesta, 29 octombrie 1911, nr. 257, an 62, p. 13;
Schenk, Anton; „Kann net ongrisch, kann net teitsch“. Die Magyarisierung im Zeitalter des Dualismus und ihre Auswirkungen auf Hatzfeld; Heimatblatt Hatzfeld 16, 2009, p. 50;
Conform mărturiei profesorului Detlef Strunk.