• Sergiu Dema

Calea ferată Jimbolia-Becicherecu Mare și curbele morții


Trenul cu ecartament îngust pe ruta Jimbolia - Becicherecu Mare, în Becicherecu Mare; Foto: Colecția Sergiu Dema
Trenul cu ecartament îngust pe ruta Jimbolia - Becicherecu Mare, în Becicherecu Mare; Foto: Colecția Sergiu Dema


După construirea căii ferate Szeged-Jimbolia-Timișoara, în 1857, traficul a crescut, astfel că după câteva decenii s-a ajuns la materializarea unor noi rute de cale ferată, care legau Jimbolia de alte localități importante ale regiunii.


Dintre acestea, cu siguranță merită amintită calea ferată cu ecartament îngust, care făcea conexiunea între Jimbolia și Becicherecu Mare (Zrenjanin, Serbia). Aici circulația a început în 20 octombrie 1898 (după altă sursă în 19 octombrie 1898) (9). Linia avea o lungime de 67,6 kilometri și traversa domeniul nobiliar al familiei Csekonics. (1)


Cu doar câțiva ani înainte de realizarea acestui tronson se vorbea despre o variantă cu o lungime aproape dublă, care urma să se întindă de la Becicherecu Mare, prin Jimbolia, până la Kis Zombor (actualmente Kiszombor, Ungaria). (2) Care să fi fost însă motivul pentru care s-a optat pentru ecartament îngust în detrimentul celui normal? Între cele două tipologii existau câteva diferențe importante. O linie îngustă se preta acolo unde caracteristicile terenului nu permiteau o cale ferată cu ecartament normal, dar se pare că presiunea asupra fundației liniei este mai mare în cazul ecartamentului îngust. Existau, de asemenea, probleme la transbordarea mărfurilor de la un tip de vagoane la celălalt tip. În plus, trenurile cu ecartament îngust prezentau un risc mai mare de deraiere în curbe. (2)


De altfel, în jurul inaugurării acestei căi ferate s-a petrecut un eveniment tragic. Mecanicul locomotivei nu a abordat o curbă în mod corespunzător, iar trenul a deraiat. S-au înregistrat doar două victime pentru că nu existau călători. (3) Un episod asemănător s-a petrecut în 1914. Atunci trenul cu numărul 4611 a deraiat în apropiere de Deutsch Czernya. Patru vagoane au fost avariate, 22 de persoane rănite și două femei au murit. Accidentul s-a petrecut tot din cauza intrării cu viteză prea mare într-o curbă periculoasă. (4)


Atât pentru timpurile noastre, cât și pentru cele de atunci, o călătorie pe linia cu ecartament îngust de la Becicherecu Mare la Jimbolia ar fi putut fi inedită în principal datorită intersectării acesteia cu structurile localităților. Pe lângă curbele periculoase pe care le prezenta, calea ferată trecea de-a lungul unor străzi. De exemplu, în localitatea Klek (scrisă și Clec, Serbia) trenul circula pe strada principală, iar călătorii puteau să se bucure de o priveliște frumoasă compusă din case curate și gospodării bine întreținute. (5)


Conform unui program de circulație a trenurilor din 1909, garniturile feroviare de pe această rută aveau legătură cu cele care veneau de la Timișoara sau de la Budapesta. (8) Totuși, ca să îndeplinească nevoile populației locale, unele trenuri plecau dimineața devreme. Bunăoară, în iarna dintre 1902 și 1903 se pleca din Becicherecul Mare la 03:25. (7) Probabil că acest lucru se întâmpla din cauza vitezei reduse de circulație și din rațiuni agronomice. Se știe că această linie era utilizată de familia Csekonics pentru a transporta produsele agricole de pe domeniul său înspre Timișoara, Belgrad sau Szeged.


După alipirea Jimboliei la România Mare, adică după 1924, tronsonul dintre Jimbolia și Julia Major a fost desființat. (1) Linia a dispărut și de pe teritoriul sârbesc între 1968 și 1969. (6)


Dincolo de pericolele pe care le prezenta structura acestei căi ferate cu ecartament îngust, rezolvate de cele mai multe ori printr-o viteză redusă de circulație, linia ferată care face obiectul acestui articol a adus o mulțime de beneficii spațiului local. Aceasta a fost martor al unor întâmplări sau momente istorice care ar putea deveni subiecte pentru alte articole.



Bibliografie:

  1. Eisenbahnverkehr; Heimatbuch des Heidestädtchens Hatzfeld im Banat Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld,1991, p. 642, P. Jung, A. P. Petri;

  2. Schmalspurige Lokalbahnen; Pester Lloyd; 05.06.1895, nr. 135, p. 1;

  3. Zugentgleisung; Pester Lloyd (Abendblatt des Pester Lloyd); 21.10.1898, nr. 244 (254), p. 2 (12);

  4. Entgleisung eines Personenzuges; Neues Wiener Tagblatte; Viena, 21.12.1914, an 48, nr. 352, p. 11;

  5. Eine Fahrt mit unserer Schmalspurbahn; Heimatbuch des Heidestädtchens Hatzfeld im Banat Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld,1991, p. 646; Johann Bach;

  6. Moștenirea Csekonics, Das Csekonics-Erbe, Csekonics Örökség; MNL Fejér Megyei Levéltára, p. 77; Szilágyi Mária, Anica Draganić;

  7. Winter-Fahrordnung der konig ungarischen Staatseisenbahnen; Pester Lloyd; 21.09.1902, nr. 226, p. 13;

  8. Sommerfahrordnung; Pester Lloyd; 27.04.1909, an 56, nr. 99, p. 17, 18;

  9. Ohne Eisenbahn keine Entwicklung (II); Hatzfelder Heideblatt; Neue Banater Zeitung, 15.08.1974, p. 3 Hans Bräuner;


40 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate