Actul artistic și identitatea unei comunități sunt în strânsă conexiune. În sfera largă a culturii, activitățile artistice au valoare de simbol, adică de punte de legătură între esența comunității și manifestările ei. Acest aspect îi conferă artei statul de pilon în susținerea existenței și dezvoltării comunității respective. Pe scurt, arta are rolul de scoate în evidență caracteristicile care ne țin laolaltă sau care ne risipesc.
În anul 1924 Jimbolia a trecut sub administrație românească. În localitate erau puțini români, dar prin alipirea la corpul României numărul acestora avea să crească. Această dezvoltare a procentului populației de sorginte românească vădea nevoia coagulării comunității prin actul artistic. În 1935, în seara zilei în care a fost ridicată crucea pe turla bisericii ortodoxe din localitate, în Jimbolia a avut loc una dintre primele serate culturale românești:
„Seara, la orele 9, în sala de spectacole a restaurantului „Dacia", Corul bisericesc mixt ort. român, de sub dirigenţia d. director şi subrevizor şcolar Avram Căpriţă, — ambele coruri fiind înfiinţate din iniţiativa preotului Gh. Cotoşman - , a. aranjat o Serată culturală (cu conferinţe, recitări, cântece şi piese teatrale), urmată de dans, cu venitul destinat pe seama înfrumusețării Sf. Biserici. Atât rezultatul moral, cât şi cel material (Netto Lei 11.000) al primei serate culturale, româneşti din Jimbolia a întrecut toate aşteptările, atât ale Românilor cât şi ale streinilor, cu un destul de rafinat gust artistic muzical. Corul mixt, compus din învăţători şi funcţionari, sub bagheta magică a eminentului dirijor, d. Avram Căpriţă, nou venit în comună, s'a întrecut pe sine, începându-şi activitatea sub cele mai promiţătoare şi fericite auspicii. Conferinţa P. C. Sale Prot. Dr. Şt. Cioroianu: „Despre concepţia de viaţă creştină" a impresionat nespus mulţimea auditorului, prin claritatea expunerii, adâncimea şi bogăţia gândirii şi prin incomparabil de frumoasele asemănări şi exemple luate din Sf. Scriptură, istorie şi viaţa cotidiană. Comedia „Piatra din casă”, de V. Alexandri, a fost admirabil jucată şi interpretată de: dna E. Lungu, dna C. Claici, dşoara M. Alexandrescu, dnii: N. Farca, I. Mandriş, St Mleşniţă, P. Zaharie şi L. Muri. Asestența a plecat dela această serată cu impresia că elementul românesc grăniceresc din Jimbolia îşi cunoaşte menirea, şi ştie vreţul, la justa ei valoare, Biserica strămoşească, şi întreg patrimoniul moral, cultural şi naţional al Neamului. Lucian C.”
*În imagine: Hotel Dacia, Jimbolia; Fotograf: Eduard Jankovits, Fotoclub 82; Colecția domnului Oswald Zachari
Bibliografie: - „Sfințirea Sf. Cruci de pe turla nouii Bisericii ort. române din Jimbolia”; Lucian C.; „Biserica și Școala”, An LIX, Nr. 4, Arad, 27 ianuarie, 1935;
#serataculturalaJimbolia #unarticolpezi #casadeculturaJimbolia #cdeculturaJimbolia #c_de_culturaJimbolia #Hatzfeld #Zsombolya #Jimbolia #JimboBlog #sergiudema #istorie
