top of page

Cine este Angelica Chici - artista din Jimbolia care a coordonat Muzeul Stefan Jäger


Angelica Chici - File de calendar cu flori albe, acrilic pânză colaj
Angelica Chici - File de calendar cu flori albe, acrilic/ pânză/ colaj

Pe Angelica Chici am întâlnit-o înainte de anul 2015, în cadrul unui eveniment organizat la Muzeul Stefan Jäger. Am putut observa încă de pe atunci că personalitatea îi este dominată de sensibilitate și atenție la detaliu. Angelica Chici a contribuit nu doar la perpetuarea identității Muzeului Stefan Jäger, ci și la dezvoltarea conceptelor expoziționale ori la readucerea în prim-plan a tradiției ceramice locale. Prin aceste importante realizări și-a dobândit locul în lista păstrătorilor memoriei locale și a contribuit la recuperarea unor frânturi identitare. De fapt, aportul adus culturii regionale a fost apreciat și de Uniunea Artiștilor Plastici din România, filiala din Timișoara. Această instituție i-a conferit în 2017 o Diploma de Excelență pentru promovarea culturii timișene în țară și în străinătate. 


Angelica Chici și primele intersecții cu Jimbolia

Deși a făcut Jimboliei un mare bine prin activitatea sa, doamna Chici nu este originară de aici, ci de la Giulvăz, o așezare aflată în sud vestul județului Timiș. S-a născut în 10 octombrie 1954, avându-i părinți pe Dănilă Purice (23 februarie 1934) din aceeași localitate și pe Valeria Bogdan (3 august 1935) din Jimbolia. A fost singurul copil al familiei. Inițial, trebuia să se numească Anghelina, dar bunica ei - care lucra la starea civilă - i-a notat în certificatul de naștere prenumele Angelica Rodica. Pe linia bunicii materne, se trage dintr-o familie franțuzească nobilă cu numele Montresor, care a părăsit ținutul galic în urma Revoluției Franceze și care, din cauza dificultăților acelor vremuri, și-a vândut titlul nobiliar. Tatăl mamei era român din Valcani. Acesta a activat în Jimbolia ca funcționar public, venind aici probabil la scurt timp după alipirea localității României. De partea cealaltă, Dănilă Purice, părintele doamnei Chici, provenea dintr-o familie de țărani și, cu toate că încă din copilărie a avut o viață grea, a lăsat deseori să i se observe partea sensibilă a sufletului, proprie spiritului artistic. 


Părinții s-au cunoscut la Giulvăz, s-au căsătorit, dar s-au mutat în scurt timp la Peciu Nou. De fapt, într-un interval de aproape un deceniu a urmat o serie migrațională care a umbrit bucuria copilăriei. De exemplu, prima clasă a ciclului de învățământ primar a început-o la Câmpina, în județul Prahova, clasa a treia a finalizat-o la Giulvăz, clasa a șaptea la Jimbolia, clasa a opta la Timișoara. Între parcursul vieții sale și devenirea orașului Jimbolia au existat mai multe intersecții, însă prima cu adevărat longevivă s-a petrecut datorită frecventării nivelului de învățământ mediu. În 1974 a obținut diploma de bacalaureat în urma terminării cursurilor Liceului de Cultură Generală din Jimbolia, după care în 1975 a absolvit cu media 10 Școala Populară de Artă Timișoara, secția de la Jimbolia, obținând calitatea de interpret în domeniul artei ceramice. 


Angelica Chici și intersecția cu oameni valoroși din Jimbolia

În această perioadă au fost așezate bazele viitoarei artiste. O deosebită influență asupra tinerei dornice de a pătrunde tainele frumosului a fost exercitată de profesoara Iulia Dinescu. Pe aceasta avea să o întâlnească în diferite perioade ale vieții, chiar și după 2014, în vremea în care Angelica Chici se afla la conducerea Muzeului Stefan Jäger. În prima jumătate a anilor ’70, Iulia Dinescu utiliza cuptoarele Întreprinderii de Produse Ceramice din Jimbolia pentru a definitiva lucrări artistice. Cursurile se țineau la Casa de Cultură, într-o atmosferă ieșită din comun, în care elevii lucrau, iar profesoara asigura o ambianță propice prin citirea cu voce tare a unor capodopere literare. În acest punct se cuvine a fi menționată și excepționala Sabina Avramescu, soția preotului ortodox Mihail Avramescu, care a exercitat asupra sa o influență deosebită. Doamna Avramescu, pe care o întâlnea la cursurile de artă ceramică sau care o ajuta cu studiul limbii franceze, a observat înclinația înspre artă și, prin urmare, i-a recomandat să urmeze o școală de profil.

 

Până în 1975 Angelica Chici a lucrat ca suplinitor la grădinițele de pe strada Ștefan cel Mare și din Clarii Vii. În general, se poate spune despre această perioadă că a fost una a fericirii. A fost un moment dominat de atât de mult așteptata statornicie, la care s-au adăugat întâlniri providențiale cu oameni de înaltă calitate. Din păcate în 1975 a urmat o nouă strămutare, de data aceasta la Timișoara. Aici s-a angajat la bijuteria Dinamo, ce a fost ulterior condusă de către Gigi Tăuș. N-ar trebui să cedăm tentației și să credem că nu a existat vreo legătură între activitatea pe care avea să o desfășoare la această bijuterie și creația artistică. Ba dimpotrivă! Domnul Tăuș s-a dovedit a fi un conducător neinvaziv, permițându-i tinerei să își expună arta ceramică la expozițiile de bijuterii, organizate în Timișoara la Modex. Dragostea pentru această ramură a artei plastice nu a încetat niciodată. Pe la mijlocul anilor 1980 Angelica Chici a fost martora unei noi întâlniri providențiale, ce a reînnodat legătura cu Iulia Dinescu, declanșând o intensificare a procesului de creație.


De fapt, tot datorită iubirii față de arta plastică s-a înfiripat și dragostea față de cel care avea să îi devină, în 1990, soț - Vasile Chici. În 1989 Angelica participă la o tabără de creație în Maramureș, unde îl întâlnește pe Vasile, artist și el, meșter al lemnului. După căsătorie, în 1991, se stabilește în Maramureș, în satul Rus. Domnul Chici lucra deja de ani buni la un atelier de sculptură tradițională în lemn. După plecarea proprietarului în America, familia Chici a preluat afacerea și a lucrat preponderent iconostase pentru biserici. În această perioadă, datorită familiei Cormoș, alături de care a participat la evenimente dedicate lui Nicolae Steinhardt, Angelica a pășit înspre un nou orizont, la început îndepărtat, apoi mulțumită talentului, muncii și perseverenței, din ce în ce mai apropiat. Dezideratul a început să se materializeze prin participarea la mai multe ediții ale Școlii de pictură bizantină de la Rohia și Rohița, în cadrul căreia exista grupul de iconari Ioan Damaschin condus de Sorin Albu. Un prim rezultat a constat într-o expoziție cu icoanele realizate în timpul școlii, ținută la Catedrala „Sfânta Treime” din Baia Mare. 



Angelica Chici - Din lucrarea „Pagini de evanghelie”, 2012
Angelica Chici - Din lucrarea „Pagini de evanghelie”, 2012

Apetitul înspre pictura religioasă și iconografie s-a dezvoltat în așa fel încât, între 2005 și 2008, Angelica Chici a participat la cursurile Facultății de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara. Aici a învățat să fie restaurator, perfecționându-și totodată tehnica de realizare a icoanei, efectuând în acest sens inclusiv o vizită de studiu în Grecia. În viziunea artistei, icoana înseamnă esența portretului, ea fiind de fapt suma unor simboluri ce trimit nu doar înspre trăsăturile celui reprezentat, ci încurajează privitorul să își însușească sau să își desăvârșească anumite virtuți. Iconarul este supus tensiunii generate de limita greu de sesizat dintre respectarea canonului și amprenta personală, Angelica Chici fiind de părere că oricine poate realiza pictură religioasă, dar că icoană în adevăratul înțeles pot picta doar personalitățile moralcreștine, anume omul a cărui viață de zi cu zi este dominată de credință și virtute. În cadrul firmei pe care au avut-o în Maramureș, domnul Chici realiza partea de lemn a iconostaselor, în timp ce doamna Chici se ocupa de pictura acestuia. În cele din urmă, dorul față de Banatul de Câmpie a biruit, familia mutându-se la Jimbolia pentru că Angelica devenise coordonator al Muzeului Stefan Jäger.


Angelica Chici și Muzeul Stefan Jäger

Trebuie mărturisit că încă de la început, din 2014, artista și-a luat în serios rolul de curator și a continuat excelent munca doamnei Maria Schulz, îngrijindu-se de acest simbol al șvabilor din Banat și al Jimboliei. Datorită ei, muzeul a continuat să rămână viu, trăgându-și vitalitatea din numeroasele expoziții, din atelierele dedicate copiilor, dar și din simpozioanele artistice organizate. De exemplu, în 2015 a avut loc Simpozionul „Ethnos Altfel”, care s-a bucurat de prezență internațională și care a permis participanților exprimarea prin diferite forme artistice. Evenimentul a fost precursor al celui dedicat ceramicii raku, o primă ediție ce a purtat, în mod inspirat, tema Das Brot - Pâinea. Este vorba despre cea de a treia etapă apărută ca urmare a colonizării Banatului cu șvabi, primele două fiind Der Tod (moartea) și Die Not (chinul). În acest interval istoric, în Jimbolia s-a înființat în 1864 celebra întreprindere ceramică Bohn, ce a marcat puternic viața comunității timp de 130 de ani. După doar trei decenii de la desființarea din 1994, s-a ajuns la un trist deznodământ în care tinerele generații nu au nici cea mai mică idee despre existența Fabricii Ceramica. Simpozionul organizat de Angelica Chici a propus continuarea prin artă a bogatei tradiții ceramice jimboliene. La acesta a participat și a susținut ateliere, în diferite rânduri, Marta Jakobovits, membră a Academiei de Arte din Ungaria și posesoare a unei diplome de excelență oferită de Ministerul Culturii din România. Doamna Chici a înțeles foarte bine misiunea pe care și-a asumat-o Stefan Jäger și a reușit, prin diferite acțiuni culturale, să stimuleze reprezentanți ai comunității locale să urmeze exemplul marelui pictor șvab și să documenteze prezentul. Tot datorită dumneaei, artistul Theophil Soltesz din Jimbolia a avut ocazia, după o pauză îndelungată, să își continue activitatea în domeniul creației ceramice. 


Pensionarea petrecută în 2019 nu a pus capăt activității artistei, ci dimpotrivă, i-a oferit răgazul necesar concentrării asupra procesului creator. Angelica Chici continuă și acum, în 2023, să participe la diferite evenimente precum Simpozionul Internațional de Artă „Stefan Jäger” de la Jimbolia sau la expoziții asemenea celei dedicate istoriei industriale a Reșiței, la care a fost prezentă cu un diptic intitulat De sărbătoare, care îndeamnă omul, prin diferite simboluri, să refacă legătura între el și Dumnezeu. Printre activitățile pe care le iubește se numără și grădinăritul, o acțiune ce îi aduce multă pace. Tot în sfera dragostei se încadrează și cele două fiice și copiii acestora. Angelica Chici pune mare preț pe iubire, lucru ce se observă prin faptul că și-a însușit fetele domnului Chici ca fiind și ale ei. 

Trebuie menționat că activitatea sa publică începe în jurul anului 1974. Iată câteva dintre acțiunile la care a participat Angelica Chici, în cazul unora fiind principalul organizator:

  • Expoziția de artă plastică dedicată istoriei industriale a Reșiței, 2023;

  • Bienala Internațională de Arte Grafice Constantin Brâncuși, Târgu Jiu, 2022;

  • Bienala Națională de Grafică Constantin Găvenea, Tulcea, 2022;

  • Bienala Internațională de Artă Contemporană Ion Andreescu, Buzău, 2022;

  • Simpozionul Internațional de Arte Vizuale HUMAn, Cucuteni, 2020;

  • Expoziția Timpul ceaiului cu miere, Socolari, 2019;

  • Expoziția Prinos, Timișoara, 2018;

  • Expoziția Îngerii copilăriei, Mitropolia Banatului, Timișoara, 2018;

  • Gala Premiilor pentru Excelență, Timișoara, 2017;

  • Coordonator al Simpozionului „Ceramica Raku”, Muzeul Stefan Jäger, Jimbolia, 2017;

  • Salonul Anual al Artelor Vizuale, Timișoara, 2016;

  • Coordonator al Simpozionului „Pâinea”, Muzeul Stefan Jäger, Jimbolia, 2016;

  • Expoziția Ecouri Cotidiene, Baia Mare, 2016;

  • Coordonator al Simpozionului „Etnos Altfel”, Muzeul Stefan Jäger, Jimbolia, 2015;

  • Lansarea albumului bilingv Universalitatea Arhetipului Sferă-Vortex scris de Gabriel Kelemen, Jimbolia, 2015;

  • Expoziția Prima Literă, Jimbolia, 2014;

  • Salonul Anual al Artelor Vizuale, Timișoara, 2014;

  • Expoziția Lauda muzelor și a locului lor de întâlnire, Muzeul de Artă, Timișoara, 2012;

  • Coordonator al Taberei „Chip de înger”, Muzeul Stefan Jäger, Jimbolia, 2011;

  • Expoziția Cer și Pământ, Jimbolia, 2011;

  • Expoziția Chip de înger, Jimbolia, 2011;

  • Expoziție de icoane, Mitropolia Banatului, 2006/2007, Timișoara;

  • Salonul Studențesc Național de Artă Religioasă, Petroșani, 2006. 

Pe lângă cele prezentate până aici, a mai luat parte la expoziții organizate în Timișoara la Muzeul de Etnografie, Muzeul Banatului, Casa Universitarilor, Modex, Sala ProArmonia, la Concursul Național de Arte Plastice, categoria ceramică, de la București, la Taberele de iconografie de la Rohia și Rohița, la expoziții de la Baia Mare, Herculane sau ținute în Grecia.


Dincolo de numeroasele lucrări artistice pe care lea făcut, Angelica Chici s-a implicat și într-un inedit proiect editorial. La cererea scriitorului Dragomir Ciobanu a acceptat să realizeze coperta și ilustrațiile cărții Povestiri despre căței, pisici și alte animale mici pentru copii și bunici. Volumul a apărut în anul 2020 la editura Cosmopolitan Art din Timișoara și reprezintă o armonioasă combinație între diferite texte literare pentru copii ale domnului Ciobanu și ilustrațiile artistei. Colaborarea dintre cei doi jimbolieni este îmbucurătoare, întrucât contribuie la dezvoltarea patrimoniului local.


Prin urmare, cine este Angelica Chici - artista din Jimbolia care a cooedonat Muzeul Stefan Jäger?

Sensibilitatea și atenția la detaliu, două trăsături esențiale ale Angelicăi Chici, sunt cultivate de continua imersiune în duhul artei sacre bizantine. Iconarul este pus să creeze într-un spațiu îngust, presat pe de o parte de canonul tradiției, iar pe de altă parte de nevoia de a exprima simbolic Adevărul revelat. Pare să fie tare greu să realizezi o icoană care, prin definiție, este nevoită să urmeze normelor, dar care, în același timp,  trebuie să reflecte modul personal al pictorului de transmitere a unor idei universale. Această tensiune, rezultată în urma juxtapunerii unor concepte ce par a fi opuse, germinează nu doar personalitatea, ci și opera Angelicăi Chici. Iată modul de apariție a unor opere de artă ce trimit de fiecare dată înspre dragoste și serenitate. Comunitatea locală a avut mult de câștigat de pe urma întoarcerii artistei, întrucât acțiunile acesteia au avut efect revigorant și catalizator asupra artei vizuale, perpetuând statutul de pol cultural al Jimboliei.



Angelica Chici - Ceramică Raku, Cucuteni, 2023
Angelica Chici - Ceramică Raku, Cucuteni, 2023

*Articolul a apărut în cartea Personalități din Panteonul Jimboliei, volumul V

avându-l coordonator pe Dragomir Ciobanu


293 afișări0 comentarii

Comentarios


bottom of page