În Jimbolia s-a desfășurat de-a lungul timpului o bogată activitate de exploatare a pământului în vederea pregătirii de produse ceramice. Procesul a dus la apariția unor gropi, devenite ulterior veritabile lacuri antropice. În limbaj autohton, aceste cariere de pământ sunt numite „bălți”.
În zona lacurilor există chiar și astăzi mai multe tipuri de argilă. Tehnologia fabricării produselor ceramice calitative presupunea aplicarea unor rețete specifice. Tipurile de lut se excavau de la adâncimi diferite. Așa se face că unele cariere au adâncimi de doar câțiva metri, în timp ce despre altele se spune că pot ajunge și înspre 30 de metri. De altfel, exploatarea pământului a făcut posibilă descoperirea unor elemente paleontologice sau arheologice. S-au identificat oase de mamut și de rinocer, precum și obiecte folosite de om în epoci apuse.
La început, devenirea lacurilor a stat sub semnul lopeții și a cazmalei. Munca depusă de zilieri era contabilizată în funcție de metri cubi de pământ săpați, motiv pentru care muncitorii au fost numiți „kubikas”. Ulterior, exploatarea materiei prime a fost industrializată. În zona bălților au apărut excavatoare și rețele de cale ferată cu ecartament îngust. Pentru o mai bună organizare, pe unele linii se circula doar cu vagonete încărcate, în timp ce pe altele doar cu vagonete descărcate. Așa au apărut denumiri locale precum „plinul”, „golul”, dar și „Hallo”, care desemna turnul din care se dirija circulația trenulețelor în anumite intersecții aglomerate.
Carierele poartă denumiri care sunt departe de a fi abstracte. Chiar dacă însemnătatea numelor nu rezonează cu realitatea cunoscută astăzi, totuși, cândva, bălțile au fost numite după un principiu al utilității. Așa au apărut denumiri precum Herișanu, Albastră, Szeles, Cânepă, Doi etc.
Actualitatea prezintă acest complex de lacuri antropice ca fiind un spațiu recucerit de natură. În contextul desfășurării unor procese agriculturale intensive și în special datorită opririi exploatării industriale locul a devenit un refugiu pentru o multitudine de specii ale faunei și florei. Cu toate acestea, existența anumitor ecosisteme locale se află în pericol. În cazul unora dintre bălți nivelul apei scade accelerat. Motivul pare a fi colmatarea izvoarelor naturale. În timpul funcționării fabricii apa era mutată cu ajutorul pompelor dintr-o carieră în alta și, ulterior, în sistemele de irigare din zonă. Surse: - Domnul Francisc Jung;
- K.-H. Gross; Funde aus der Vorbesiedlungszeit în Heimatbuch des Heidestädtchens Hatzfeld im Banat; Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld,1991;
- K.-H. Gross; Paläontologische Funde in Hatzfeld oder eiszeitliche Reste in der Tongruben în Heimatbuch des Heidestädtchens Hatzfeld im Banat; Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld,1991;
