În orașul Jimbolia se află mai multe străzi care au legătură cu istoria și cultura specifice locului. Iată, așadar, o listă a acestora:
- Străzile ce poartă denumirea punctelor cardinale - Spre Sud, Spre Vest, Spre Est, Spre Nord - au cu Jimbolia o legătură ușor de intuit. Deși poartă nume ce delimitează direcții și nu spații bine definite, ele indică faptul că așezarea principalelor străzi ale localității este conformă cu liniile miazăzi-miazănoapte și răsărit-apus.
- Aleea Cito amintește de faptul că în apropiere se afla castelul Csito al familiei nobiliare Csekonics.
- Contele Csekonics este o stradă a cărei denumire, deși conține numele celebrei familii, nu rezonează cu realitatea pentru simplul fapt că nu a existat un singur conte Csekonics, ci mai mulți. (1)
- Strada Stefan Jäger amintește de celebrul pictor jimbolian, care a reușit să documenteze vizual o parte a identității locale în secolele XIX și XX.
- Gheorghe Adoc se află în Locul Târgului. Conform domnului Dragomir Ciobanu, acesta a fost dascăl la Jimbolia și a participat la Marea Adunare de la Alba Iulia. (2)
- Despre strada Rapova profesorul Detlef Strunk notează că denumirea ei ar putea avea legătură cu numele prediului Rabi, un domeniu existent aici în jurul anului 1766, când a avut loc colonizarea cu șvabi a acestui spațiu. (3)
- Tot în Rapova se află Strada Gării, denumire ce indică spre noua stație de cale ferată a localității, punct din care se putea pleca spre diferite direcții aflate astăzi în Serbia.
- Strada Hammerstein este relativ nouă. Apariția ei probabil că stă în strânsă legătură cu firma „C. Rob. Hammerstein GmbH & Co. KG”, adică CRH (astăzi Adient). (4)
- Calea Timișorii nu are nevoie de nicio prezentare. Se cuvine aici doar a aminti că forma „Timișorii” reprezintă o greșeală gramaticală, varianta corectă fiind „Timișoarei”.
- Lorena este poate denumirea cea mai veche pe care o stradă din Jimbolia o are astăzi. Ea desemnează unul dintre locurile de origine ale coloniștilor germani și francezi care au venit în Jimbolia în a doua jumătate a secolului XVIII. Într-o anumită perioadă strada s-a numit și 1 Mai.
- Emerich Bartzer (Emmerich!) este strada pe care a locuit și care îi poartă numele celebrului muzician jimbolian. Acesta a reprezentat o figură importantă a culturii locale.
- Strada Dr. Karl Diel amintește de importantul medic jimbolian, care în cariera sa a reușit să realizeze peste 50 000 de intervenții chirurgicale.
- Strada Josef Linster poartă numele unuia dintre cei mai importanți muzicieni ai localității Jimbolia.
- Peter Jung a fost un poet jimbolian care a scris aproximativ 12 000 de lucrări lirice. Strada care îi poartă numele se află în apropierea locului în care a viețuit Peter Jung o lungă perioadă.
- În partea de nord a localității se află Calea Kikindei, cunoscută odinioară sub denumirea de „Oschtermer Strooß” (5), adică Calea Comloșului Mic, deși i se mai zicea și Drumul Comloșului.
- O altă stradă ce conține în denumire o anumită direcție este Spre Lenauheim.
- Interesant este că în apropierea acesteia se află Calea Moților. Conform profesorului Detlef Strunk, denumirea poate avea legătură cu faptul că de la mijlocul secolului al XIX-lea Jimbolia era vizitată de comercianți veniți din ținutul moților, care vindeau diferite produse specifice locului lor. (6)
- Strada Cânepei (!) se află în apropierea fostei fabrici de procesare a cânepi.
- Strada Arena Ceramică are legătură cu fosta fabrică de produse ceramice.
- Strada Banat amintește de regiunea în care se află Jimbolia.
- Strada Timiș face referire la județul în care se află localitatea.
- Despre Petőfi Sándor, marele poet al maghiarilor, se spune că l-ar fi așteptat la Jimbolia, în timpul Revoluției Pașoptiste, pe generalul Bem. (7)
- Având în vedere că Bartók Béla, muzicianul de renume mondial, și Nikolaus Lenau, poet emblematic al șvabilor, sunt originari din vecinătatea Jimboliei, primul de la Sânnicolau Mare, al doilea de la Lenauheim, putem presupune că de-a lungul timpului, aceste două personalități ar fi putut să viziteze ocazional Jimbolia.
- Am putea adăuga la această listă și strada Basarabia, însă fără un motiv foarte bine întemeiat. De ce și Basarabia? Pentru că actualmente în Jimbolia locuiește un număr mare de cetățeni cu origini în partea de est a teritoriului ocupat de români.
SURSE:
(1) Walter Tonța; Prestigiu, avuție, influență. Istoria familiei nobiliare Csekonics și a domeniului ei jimbolian; p. 1;
(2) Dragomir Ciobanu; Jimbolia în scrieri, amintiri și fotografii; Editura Artpress, 2016; Timișoara; p. 97;
(3) Detlef Strunk; Ortseigene Namen. Ein Beitrag zur Hatzfelder Toponymie; Heimatblatt Hatzfeld 10, 2003; Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld; Redaktion und Layout: Franz Quint, Walter Tonta; p. 68;
(4) Wikipedia; https://de.wikipedia.org/wiki/C._Rob._Hammerstein
(5) Detlef Strunk; Ortseigene Namen. Ein Beitrag zur Hatzfelder Toponymie; Heimatblatt Hatzfeld 10, 2003; Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld; Redaktion und Layout: Franz Quint, Walter Tonta; (6) Idem;
(7) Walter Tonța; Der Stern am Hatzfelder Kulturhimmel hat nichts von seiner Leuchtkraft eingebüßt; Heimatblatt Hatzfeld 11, 2004; Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld; Redaktion und Layout: Franz Quint, Walter Tonta; p. 92