• Cristina Dema

La mulți ani, Muzeul „Stefan Jäger”!

Casa Memorială „Stefan Jäger”, actualmente Muzeul „Stefan Jäger”, împlinește astăzi, 31 mai 2021, 52 de ani de existență. În 1969, la 7 ani de la trecerea marelui pictor șvab, s-a inaugurat cea mai veche entitate muzeală din Jimbolia, ce există și în prezent. Înaintea ei, în Jimbolia a existat un muzeu dedicat culturii locale, dar care a fost distrus în vâltoarea complicată a situației din Al Doilea Război Mondial (1).


Din păcate, despre istoria clădirii în care se află astăzi casa memorială a pictorului șvab nu se cunosc foarte multe detalii. Totuși, de un real folos se arată a fi informațiile scrise de profesorul Nikolaus Horn în articolul „Stefan-Jäger-Gedenkstätte vor 50 Jahren eröffnet”. În cele ce urmează vom reda, succint, câteva dintre ideile principale ale articolului amintit.


Se pare că pictorul s-a mutat în casa devenită ulterior muzeu după decesul mamei sale survenit în 1927. Se cunoaște, însă, faptul că aici a funcționat la începutul secolului XX o școală privată condusă de Wilhelm Porsche, apoi o grădiniță în limba maghiară. În perioada următoare morții pictorului clădirea a fost folosită ca depozit de către o entitate producătoare de mobilier, care activa în apropiere. (2)


Totuși, datorită unor persoane care au înțeles importanța operei lui Stefan Jäger, spațiul devenit depozit a fost convertit într-un loc propice păstrării și perpetuării identității șvăbești și locale. Astfel, profesori ai liceului din Jimbolia, Karl-Hans Gross, Hans Bräuner și Hans Schulz, precum și fotograful Eduard Jankovits, s-au îngrijit de înființarea unei case memoriale, inaugurată în 31 mai 1969. La momentul deschiderii oficiale a fost prezent Franz Ferch, președintele filialei din Timișoara a Uniunii Artiștilor Plastici. Se aflau aici lucruri personale și obiecte folosite în timpul creației, o decorație primită din partea statului român, tabloul colonizării, mai multe picturi, un bust din lemn de nuc realizat de sculptorul jimbolian Peter Berberich, având un soclu pe care, în toate cele 4 laturi erau sculptate reproduceri după tablouri ale pictorului. (2)


În 1993 partea degradată a casei a fost dărâmată. S-a păstrat, însă, atelierul pictorului. În locul vechii clădiri a fost construit un corp nou. Finanțarea a fost asigurată de Ministerul Muncii, a Ordinii Sociale, Familiei, Femeii și Sănătății din Bayern, Germania; Casa Germanilor din Est, München; și de Orașul Jimbolia. (2)


Existența acestei entități culturale pe o perioada de mai bine de 50 de ani reprezintă un lucru remarcabil și, prin urmare, un prilej de bucurie. Trebuie subliniat faptul că muzeul nu ar fi existat dacă membri ai comunității nu s-ar fi implicat activ în realizarea, păstrarea, restaurarea și promovarea lui. Lucrurile pot deveni bunuri culturale atunci când oamenii le înțeleg valoarea. Moștenirea pe care Stefan Jäger a lăsat-o reprezintă o mărturie a generațiilor trecute. Avem, astfel, obligația de a duce identitatea proprie mai departe prin interesul arătat elementelor care definesc spațiul în care trăim. Neglijarea nu poate duce decât la risipire.


Bibliografie:

(1) Paul Martin, „Ortsgeschichte von Hatzfeld”; Timișoara; Banater Buchverlag H. Anwender & Sohn; 1943;

(2) Nikolaus Horn, „Stefan-Jäger-Gedenkstätte vor 50 Jahren eröffnet”, Heimatblatt Hatzfeld 26, 2019; Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld;

Imagine: Site-ul Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld; www.hatzfeld-banat.de




Casa Memorială „Stefan Jäger” înainte de demolare. Sursă: www.hatzfeld-banat.de



225 afișare0 comentariu