Pe lângă celebra fabrică Bohn, cunoscută în perioada comunistă sub denumirea de Ceramica Jimbolia, în localitate au existat și alte întreprinderi specializate în producția materialelor ceramice. Față de acestea, fabrica Bohn a desfășurat mai multe campanii de depășire a concurenței sau de înglobare a acesteia în propriul corp.
Erste Hatzfelder Dampfziegelei a început să producă în 1888 sub comanda familiei lui Johann Koch și a lui Stefan Gáspárics. Din 1903 fabrica situată pe drumul spre Lenauheim a fost preluată de compania Bohn. (1) O altă întreprindere, Hatzfelder Dampfziegelei Aktiengesellschaft, a fost condusă de Josef Threiß, și a început să producă din 1895. Fabrica s-a aflat pe drumul Comloșului și producea anual 8 milioane de țigle și 4 milioane de alte produse ceramice. (2) În 1903 Threiß își vinde acțiunile către firma Bohn, însă în același an Josef Threiß înființează o altă fabrică cu denumirea Hungaria-Dampfziegelei-A.G, care a funcționat aproximativ două decenii. Chiar și aici, producția era destul de mare, realizându-se anual până la 16 milioane de țigle și 12 milioane de cărămizi. (3) Tot câteva decenii a funcționat și Quint`sche Ziegelei, care producea cărămizi și țigle de tip biberschwanz fără mașinării. (4) A existat și o întreprindere, condusă de Josef Farkas, care producea șamotă și piese pentru sobe. (5) Vrednic de amintire este și atelierul de olărit a lui Josef Leitheim aflat pe actuala stradă Tudor Vladimirescu. (8)
Cea mai importantă dintre fabricile de cărămidă din Jimbolia este, fără îndoială, fabrica Bohn. Ea este deopotrivă și cea mai veche fabrică de acest tip din localitate, fiind înființată în 1864. Timp de 10 ani a funcționat ca manufactură după care, din 1874 și până la desființare, în 1994, a produs în mod industrial. (6) Inițiatorul acestei afaceri este Stefan Bohn, colonist din Sankt Hubert, o localitate aflată astăzi în Serbia. Stefan Bohn a deținut încă din anii 1850 o manufactură, însă a fost interesat și de Jimbolia pentru că a descoperit materia primă necesară în apropierea căii ferate. Bohn a deschis și alte întreprinderi în Kikinda, Charleville și Lugoj, care au format, din 1880, firma M. Bohn et Co. considerată cea mai importantă întreprindere de produse ceramice din Ungaria.
Proprietarii acestei firme erau Michael Bohn, fiul cel mare al lui Stefan, și cei doi cumnați ai săi - Jakob Muschong și Jakob Schaaf. S-a ajuns aici după ce au avut loc căsătorii între copiii unor deținători de fabrici de produse ceramice. Michael Bohn s-a căsătorit cu Marianne Muschong, fiica lui Stefan Muschong (patron de fabrică ceramică), iar fratele ei, Jakob, s-a căsătorit cu Margarethe Bohn, fiica lui Stefan Bohn. Au fost, așadar, două căsătorii în „X”, în care frații Bohn s-au căsătorit cu frații Muschong. Detaliul este important având în vedere ulteriorul mers al lucrurilor. Cealaltă fiică a lui Bohn s-a căsătorit cu Jakob Schaaf. Acesta din urmă a părăsit compania în jurul anului 1900. Michael Bohn a condus fabrica din Kikinda, în timp ce Jakob Muschong a condus fabrica din Jimbolia, pe care a dezvoltat-o considerabil. (6)
Între Michael Bohn și Jakob Muschong s-a intensificat o rivalitate care avea să ducă la divizarea companiei. Michael Bohn și-a construit propria fabrică la Békéscsaba, în timp ce Jakob Muschong a cumpărat Băile Buziaș. Aceste acțiuni au dus la scindarea imperiului în anul 1907. Muschong a primit fabrica din Lugoj, unde s-a și mutat. Bohn a păstrat fabricile din Kikinda, Jimbolia, Sankt Hubert și Charleville. Cea din Békéscsaba era deja doar în posesia sa. (6) În 1910 la fabricile amintite mai sus se adaugă și una construită în Budapesta. Înainte de scindare compania reprezenta cea mai mare întreprindere de acest fel din Austro-Ungaria. (7)
Înainte de Primul Război Mondial producția anuală de la Jimbolia consta în 18 milioane de țigle, 8 milioane de cărămizi și 300 de vagoane de ceramică, ce erau exportate în Austria, Bulgaria, Serbia și Grecia. Exportul de țigle spre Grecia, Egipt, Haifa și Tel-Aviv a înregistrat o creștere considerabilă de la 5 milioane în 1921 la 20 milioane în 1923, fiind întrerupt în 1924 din cauza tarifelor foarte mari de export. În 1927 Camera de Comerț și Industrie din Cluj menționează că „Bohn” are o producție de 50 milioane de bucăți pe an. (7)
Întreprinderea a participat la diferite expoziții și concursuri, unde a câștigat diferite „Grand-Prix-uri”. Câteva dintre expozițiile la care fabrica a participat sunt: Timișoara în 1895, Arad în 1897, Budapesta în 1898, Paris în 1900 etc. (6)
În 1945 fabrica din Jimbolia, cu 1500 de angajați, avea următoarele facilități: 3 cuptoare circulare, 4 cuptoare de camere, 4 săli de presă, 24 de șoproane de țigle și cărămizi, 2 săli de mașini și cazane, 2 ateliere mecanice, 3 magazii, 2 ateliere de tâmplărie, 2 clădiri pentru pompe, 15 locuințe și birouri, 2 grajduri, 2 șoproane de trăsuri, 2 garaje, 2 șoproane, 52 de cai, 8 trăsuri, 6 căruțe, 23 612 metri liniari de garaj, 439 de vagonete, 14 mașini de abur diesel și benzină, 4 cazane cu aburi, 2 generatoare electrice, 35 de motoare trifazice, 6 automobile, 11 transformatoare, 8 garnituri de mașini de granulat, 8 curățitoare de lut, 11 mașini de tocat pământ, 4 prese de cărămizi, 18 prese de țigle mari, 2 prese de țigle solzi, 4 mori de praf, 2 prese hidraulice cu pompă, 1 presă fază flori, 2 prese pentru cărămizi dublu presate, 5 curățitoare de lut, 37 de transportoare, 29 pompe, 12 strunguri, 6 mașini de găurit ș.a. (7)
O broșură din 1983 menționează că la fabrica din Jimbolia se produceau următoarele: 8 feluri de cărămizi, 8 tipuri de țigle, printre care și olane, țigle glazurate pentru clădirile istorice și țigle solzi, blocuri de beton realizate din cărămizi arse, cahle pentru sobele de teracotă, cărămizi din ipsos, piese prefabricate din beton, piese fabricate din talaș și beton pentru grajduri. (8)
Bibliografie:
H. Bräuner, P. Jung, M. Schwarz; Erste Hatzfelder Dampfziegelei în Heimatbuch des Heidestädtchens Hatzfeld im Banat; Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld,1991, p. 843
P. Martin, A. P. Petri; Hatzfelder Dampfziegelei-Aktiengesellschaft în Heimatbuch des Heidestädtchens Hatzfeld im Banat; Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld,1991, p. 845
P. Jung, P. Martin, A. P. Petri; Hungaria-Dampfziegelei als Aktiengesellschaft în Heimatbuch des Heidestädtchens Hatzfeld im Banat; Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld,1991, p. 847
H. Bräuner, P. Jung, M. Koch, M. Schwarz; Quint`sche Ziegelei în Heimatbuch des Heidestädtchens Hatzfeld im Banat; Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld,1991, p. 848
H. Bräuner, P. Jung, P. Martin; Farkas-Chamotte-Kachelofenfabrik în Heimatbuch des Heidestädtchens Hatzfeld im Banat; Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld,1991, p. 860)
Anton Schenk; Vom Aufstieg und Untergang der Bohn’schen Ziegelei; Heimatblatt Hatzfeld 18, 2011; Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld; Spaichingen;
Prof. Thomas Breier; Întreprinderea de Produse Ceramice Jimbolia - Monografia - 1874-1974;
K. H. Gross; Die Bohnschen Ziegelfabrik în Heimatbuch des Heidestädtchens Hatzfeld im Banat; Heimatortsgemeinschaft Hatzfeld,1991, p. 827.
