• Sergiu Dema

De la alegerea votantului la alegerea candidatului

Actualizată în: Sept. 20

Capacitatea de a alege în mod rațional și nu doar instinctual ar trebuie să ne caracterizeze pe toți. Dreptul de a opta este unul identitar și se numește, în termeni teologici, liberul arbitru, concept care impune insului nu doar libertatea de a decide, ci și obligația de a răspunde pentru opțiunea la care a recurs.


Același principiu se aplică și în situația elecțiunilor politice. Pentru ca alegerea viitorilor lideri să fie utilă, rodnică, ea trebuie să se facă în deplină cunoștință de cauză, adică în conformitate cu adevărul, cu realitatea momentului. Votantul trebuie să cunoască cât mai limpede nu doar programul politic, ci și diferite calități sau defecte ale aspirantului, pentru ca în funcție de aceste informații să opteze în mod corect.


Într-un sistem electoral precum al nostru candidatul este la rândul său alegător. Marea sa decizie nu este una cu privire la poziția pe care o va ștampila în buletinul de vot, ci vizează modul de desfășurare al campaniei electorale și, în mod special, promisiunile făcute. Atacurile la persoană, făgăduințele neîntemeiate, utilizate doar pentru a fura ochii lumii, reprezintă încercări nefericite de influențare a alegerii. Într-o asemenea situație, votantul este deja înșelat, căci opțiunea sa electorală nu rezonează cu adevărul. Or dintr-o înșelăciune nu poate ieși nimic bun.


Este adevărat că între calomnie și prezentarea obiectivă a unei realități dureroase nu se poate stabili o graniță fixă, unanim acceptată de membrii comunității. Aceștia vor vota aplicând diverse filtre personale. Datoria noastră este însă aceea de a căuta și selecta diferite surse de informare. Doar așa vom putea scăpa de a nu vota cu inima strânsă. Informarea nu este doar o alegere, ci mai ales o obligație. Să nu uităm că liderii viitori vor fi, firește, după chipul și asemănarea noastră.