top of page

Expoziția „Cu toate țiglele pe casă” promite! Vino să te bucuri de inedit.

vagonet basculant ceramica jimbolia expoziția cu toate tiglele pe casa
Vagonet basculant prezentat în cadrul expoziției „Cu toate țiglele pe casă”. Foto: Theophil Soltesz

Care era mirosul specific al unei fabrici de cărămidă? Ce sunete se auzeau în carierele de exploatare a lutului? Ce poate dezvălui pământul privit la microscop? Cum au ajuns oasele unui mamut să fie descoperite la Jimbolia?



Expoziția „Cu toate țiglele pe casă”, găzduită de Casa de Cultură a Orașului Jimbolia, pornește de la aceste întrebări și propune un traseu care activează văzul, auzul, mirosul și atingerea. Obiectele de patrimoniu, instalațiile artistice, fotografiile, proiecțiile video și zonele interactive reconstruiesc imperiul de cărămidă de altădată și transformă această expoziție într-un eveniment rar pentru Banat, realizat după croiul expozițiilor marilor muzee europene.



oase de mamut expozitia cu toate tiglele pe casa jimbolia
Secțiunea dedicată oaselor de mamut descoperite la Jimbolia în 1972. Foto: Theophil Soltesz


„Am descoperit la Casa de Cultură a Orașului Jimbolia o bijuterie, care, dacă ar încăpea într-o cutie, ar putea sta cu cinste în orice muzeu din Europa. Nimic fără sens, nimic fără înțeles, nimic fără rost. Documentată și povestită, cu o pasiune parcă nevenită din această lume, de Sergiu Petru Dema, curatoriată admirabil, cu nesecată creativitate, de Cristina Dema, povestea lutului ars de la Jimbolia mi-a reașezat, fără umbră de îndoială, țiglele pe casă, pentru ceva vreme.”

Camelia Mingasson,

Director al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara



Traseul urmărește transformarea lutului de la materia extrasă din cariere până la cărămizile, țiglele, olanele, cahlele și obiectele decorative produse în fabricile din Jimbolia și din localitățile învecinate. O secțiune inspirată de structura unui cuptor circular îi ajută pe vizitatori să înțeleagă rolul arderii și etapele procesului de fabricație. Produsele realizate la Jimbolia au ajuns în numeroase localități din țară și de peste hotare, contribuind și la ridicarea unor edificii. Printre exemplele prezentate se numără Catedrala Mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi” din Timișoara și Biserica Romano-Catolică „Sfântul Arhanghel Mihail” din Jimbolia.


Publicul va descoperi poveștile muncitorilor permanenți și sezonieri, ale cubicașilor care excavau manual pământul, precum și informații despre meseriile din fabrică, condițiile de muncă, accidentele, grevele și viața socială dezvoltată în jurul întreprinderilor.




metru cub de pamant cu taote tiglele pe casa expozitia jimbolia
Un metru cub din pământ - unitatea de măsură pe baza căreia erau plătiți cubicașii, muncitori sezonieri, ce extrăgeau materia primă manual. Foto: Theophil Soltesz


Atmosfera fostei zone industriale este reconstituită prin sunete, mirosuri și mărturii. Mirosul de pământ reavăn și cel de ulei ars, zgomotele utilajelor și ale locomotivelor industriale evocă peisajul carierelor înainte ca acestea să fie acoperite de apă și recucerite de natură. Un material video cu Francisc Jung, fost angajat al fabricii Ceramica, păstrează vocea și amintirile unei lumi care dispare treptat din memoria colectivă.




michael treiss peter klein vietnam expoztia cu toiate tiglele pe casa locotractor mucki
Muncitori și conducători. Foto: Theophil Soltesz


Argila, materia care stă la baza produselor ceramice, ascunde istorii nebănuite. Printre mărturiile scoase la lumină din straturile sale se numără oasele de mamut care vor putea fi văzute în cadrul expoziției, alături de povestea descoperirii lor în carierele fabricii Ceramica.


În peisajul industrial, fabrica Bohn ocupă locul central. Longevivă și puternică, aceasta a stabilit cadența producției ceramice locale vreme de peste un secol. În jurul ei au gravitat și alte nume, astăzi prea puțin cunoscute: Erste Hatzfelder Dampfziegelei, fabrica lui Josef Treiss, Hungaria-Dampfziegelei, Quint’sche Ziegelei, întreprinderea lui Josef Farkas, fabrica lui Johann Koch și atelierul de olărit al lui Josef Leitheim. În spatele fiecărei întreprinderi au stat oameni care i-au imprimat ritmul. Personalități precum Michael Bohn, Josef Treiss și Jakob Muschong sunt prezentate prin portrete care surprind activitatea industriașilor locali, conflictele economice, crizele și declinul întreprinderilor pe care le-au condus.


„Cu toate țiglele pe casă” propune o călătorie prin straturile succesive ale memoriei. Uneori va fi urmărit drumul unei cărămizi, alteori destinul unui industriaș sau transformarea unui peisaj industrial într-unul natural. Fiecare obiect, fotografie ori document reprezintă o piesă dintr-un puzzle în care patrimoniul industrial devine patrimoniu uman.




leu jimbolia ceramica expoztia cu toate tiglele pe casa
Leu din fontă, turnat la fabrica Ceramica Jimbolia. Foto: Theophil Soltesz


Expoziția a fost concepută de muzeograful Cristina Dema și managerul cultural Sergiu Dema, fiind curatoriată de aceștia împreună cu artistul vizual Theophil Soltesz. Proiectul este realizat cu sprijinul GAL Banat-Vest și al Asociației Tinerilor din Jimbolia, iar finanțarea este asigurată de Primăria și Consiliul Local al Orașului Jimbolia.

La pregătirea expoziției au contribuit 24 de voluntari din Franța, Georgia, Italia, Republica Moldova, Lituania, România, Finlanda, Spania și Turcia, sosiți la Jimbolia prin Corpul European de Solidaritate, în cadrul proiectului 2025-1-RO01-ESC51-VTJ-000346288.


Deși vernisajul expoziției s-a desfășurat în 24 iulie 2026, expoziția este vizitabilă în lunile august-decembrie de luni până joi, în intervalul orar 10-14. În afara acestui program, vizitele pot fi programate printr-un mesaj trimis la adresa culturaljimbolia@gmail.com sau telefonic la ‎+40 778 734 050.


Adresa: Casa de Cultură a Orașului Jimbolia, str. Tudor Vladimirescu, nr. 88, Jimbolia, jud. Timiș, 305400.


Intrarea este liberă!




cu toate tiglele pe casa casa de cultura jimbolia
Cărămizi și șmelțuri. Foto: Theophil Soltesz

tigla leu 253 jimbolia cu toate tiglele pe casa expozitie
Celebra țiglă marca „Leu”, nr. 253. Foto: Theophil Soltesz

Comentarii


bottom of page