Cu bicicleta prin istoria Banatului de Câmpie. Proiectul „Stories on wheels” și recuperarea memoriei

În lunile iunie și iulie Comloșu Mare, Lunga, Jimbolia, Gottlob, Nakovo, Kikinda și în mod deosebit Comloșu Mic au fost gazdele câtorva episoade ale proiectului Stories on wheels - Povești pe roți, implementat exemplar de Asociația „Colț de Banat”  într-un program inițiat de Fundația Comunitară Timișoara. Succesul seriei se bazează pe seriozitatea și aplombul implicate de membrii organizației în combaterea unor metehne locale: inactivitate fizică, atașament deficitar față de patrimoniul cultural, necunoașterea propriei istorii și, nu în ultimul rând, subaprecierea cadrului natural. Remediile au fost administrate prin intermediul a trei tururi cicliste tematice, gândite să releve în principal informații și emoții legate de micul trafic, deportările în URSS și Bărăgan și evadarea din România comunistă. 

Acțiunile ce au avut loc, variate prin temă și circuit, dar unitare prin structură și scop, au constituit excelente exerciții de căutare a unor borne identitare, fie ele regionale sau universale. Toate cele trei etape ale seriei au propus publicului experiențe grabnic convertibile în valori. Aceasta este, de fapt, misiunea pe care mi-o asum în prezentul text. Voi încerca să evidențiez câteva dintre nestematele spirituale țintite prin tururi și mijloacele prin care ele au devenit accesibile. 

În primul rând, trebuie să punctez partea volantă a fiecărui episod și implicațiile ei fizice și transcendente. 

În sâmbăta micului trafic, circuitul a legat Comloșu Mare, Lunga, Nakovo și Kikinda. Trecerea frontierei a fost o modalitate de intrare în desișul suferinței provocate de regimul comunist, dezbătută pe larg în fiecare etapă. A urmat sâmbăta deportărilor, cu cele două circuite ale sale, ce au trecut prin Comloșu Mic, Comloșu Mare și Gottlob. Sâmbăta frontieriștilor - a celor ce au încercat să treacă granița înspre libertate - a propus cel mai solicitant traseu: de la Jimbolia, la Comloșu Mic, Comloșu Mare, Lunga și retur. Itinerarele au fost structurate astfel încât să cuprindă porțiuni generoase ale rutelor agricole asfaltate, aflate în aria comunei Comloșu Mare. Doar arșița aprigă a Banatului de Pustă a putut diminua din plăcerea drumului bun, împlinit totuși prin mireasma grâului în pârg. 

Nu cred că ar putea cineva contesta avantajele pe care utilizarea bicicletei le are asupra sănătății și nici binefacerile aduse de pedalatul în mijlocul naturii. Nu voi insista, prin urmare, asupra acestui capitol, ci mă voi rezuma la a sublinia că exercițiul fizic are o însemnată influență asupra spiritului. În vremea anxietății, depresiei sau a hedonismului, înstăpânirea asupra impulsurilor devine o acțiune imperativă. Efortul fizic contribuie la dezvoltarea capacității voinței de a se impune. Asemenea postului, sportul participă la disciplinarea omului, ajutând-l să aleagă rațional, și nu animalic. Îmbinarea dintre virtute, frumos și gimnastică - spune Platon în Republica - dezvoltă partea rațională și o îmblânzește pe cea pasională, liniștind-o prin ritm și armonie. Rezultatul acestei dezirabile alăturări este insul drept, corect, omul în care părțile își îndeplinesc scopul: rațiunea îi setează ținta înspre bunătate, iar fizicul îi asigură mobilitatea înspre țelul adoptat. 

Cu alte cuvinte, proiectul Stories on wheels s-a bazat pe roți pentru ca vizitatorii să ajungă la povești, la veritabile întâmplări trăite de locuitorii Banatului de Câmpie pe după Cortina de Fier. Experiența de viață acumulată în contexte traumatice este capabilă să ofere celor din prezent o necesară educație morală. Tocmai acest aspect, al promovării virtuții, a făcut ca tururile organizate să fie mai mult decât circuite mundane. Ele n-au propus doar trasee între repere fizice, ci și între categorii morale. Mișcarea s-a petrecut atât în registru orizontal, cât și ascendent, înspre valori precum dragoste, respect, empatie, adevăr și dreptate. 

O asemenea direcție a mobilității n-ar fi fost posibilă fără ca cei prezenți să coboare în profunzimea sufletelor lor. Acolo, în tainele sinelui, a putut avea loc întâlnirea dintre cei de azi și cei de altădată, victime ale unei ideologii îndreptate împotriva binelui, manifestată prin dezumanizare, zdrobirea demnității, reeducare, deportare, tortură și teroare. Așadar, itinerarul participanților a depășit limita fizicului și a pătruns într-un spațiu în care a fost posibilă familiarizarea cu năpăstuiții zdrobiți sub Cortina de Fier. Așa, prin cunoaștere, s-a risipit înstrăinarea față de trecut, iar deportații și frontieriștii - paria pentru comuniști - au devenit apropiați pentru grupul de cicliști. Rostirea atrocităților s-a făcut prin însăși mărturisirile celor care le-au trăit. E înfiorător să ți se relateze uciderea unui frontierist chiar în locul în care s-a petrecut crima. E îngrozitoare senzația pe care o resimți când ți se explică de cel schingiuit torturile diavolești la care a fost supus. E terifiant să știi că te bucuri în însăși casa din care cândva au fost deportați oameni ca tine. De fapt, succesul unei povești în a contribui la educarea auditoriului constă în capacitatea ei de a crea punți între protagoniști și ascultători. Gândul pe care încerc să-l exprim e descris cel mai bine de poezia compusă și citită de Radu Tolcea cu prilejul episodului 3, din care reproduc prima strofă: „Voi tineri, sau de vârst-a doua / Să luați aminte la trecut, / Să nu lăsați să cadă roua / Peste ce-a fost cândva, demult.”

Chiar dacă mișcarea și experiențele existențiale au vizat acțiuni de tristă amintire, toate cele trei evenimente au fost dominate de o limpede voioșie, alimentată de valorile țintite, amiciție și, nu în ultimul rând, pita cu untură și cornulețele cu sare - în care s-au reflectat strâmtorarea din jurul deflagrației mondiale, creativitatea localnicilor și gospodărirea exemplară. Schmalzbrotul s-a topit instantaneu sub entuziasmul participanților iar Salzkipferlurile, a căror rețetă gazda Herr Franz Jakoby o ține tăinuită în sertarul unei Schupladkastl, au crescut ireproșabil în dogoarea dată de a fi din nou în centrul atenției. 

Privind retrospectiv îmi pare că seria celor trei tururi are, de fapt, alura unui festival al bunului-gust și bunului-simț, dedicat deopotrivă patrimoniului construit și imaterial, cadrului natural și comunităților de la granița vestică a României. La croirea ținutei de sărbătoare au contribuit producători locali, instituții și organizații regionale și zeci de cicliști amatori din Timișoara și localități limitrofe. Proiectul a fost posibil datorită programului RoBike Valley, sprijinit de compania Decathlon, și a oferit Consiliului Județean Timiș prilejul de a testa potențialul cicloturistic al rutei EuroVelo 13, ce traversează județul. 

Deși traseul inițiativei Stories on wheels va mai avea o etapă, cele ce s-au petrecut până acum m-au îndemnat să împărtășesc și altora informații despre bunurile livrate și însemnătatea proiectului. În sâmbăta frontieriștilor am numărat peste 40 de cicliști, așa că mă grăbesc să cobor și eu din șa: timp de trei zile câteva zeci de oameni au vorbit aproape neîncetat despre identitatea și valorile Banatului de Câmpie, observând bogăția moștenirii sale. S-a făcut astfel dreptate unui loc meritoriu, plin de exemple de urmat. Urez, așadar, proiectului Stories on wheels multe alte ediții pe roți înspre valorile care germinează în pusta bănățeană, iar cititorilor să se bucure de perpetua mișcare înspre Bine, Dreptate și Adevăr!

În marginea localității Lunga, aproape de locul în care a fost ucis un frontierist. Foto: Sergiu Dema